Retrospectivele anului

Cum s-a făcut România mai mare anul acesta

Autor: | joi, 31 decembrie 2009 | 30 Comentarii | 0 Vizualizari
Anul acesta, România a beneficiat de cea mai mare extindere de drepturi suverane şi jurisdicţie asupra unui teritoriu din ultimele nouă decenii.

În spatele succesului de la Haga stau ani de dispute juridice, o relaÅ£ie istorică încordată cu Ucraina, traseul unui diplomat de excepÅ£ie – Bogdan Aurescu, ÅŸi interesele financiare ale rechinilor energetici. Patruzeci de ani de negocieri eÅŸuate se încheiau pe 3 februarie 2009, ziua în care Curtea InternaÅ£ională de JustiÅ£ie de la Haga anunÅ£a verdictul în dosarul privind delimitarea platoului continental din Marea Neagră.

Miza? 12.000 de kilometri pătraÅ£i, rezerve de hidrocarburi însumând 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale ÅŸi aproape 15 milioane de tone de petrol.

Procedurile juridice fuseseră demarate de Å£ara noastră în septembrie 2004, când România cerea CurÅ£ii să ia măsurile legale împotriva Ucrainei, solicitând “instituirea unui hotar maritim unic între cele două ţări, prin delimitarea platoului continental ÅŸi a zonelor economice de exploatare exclusivă”.

Diferendul cu Ucraina nu era de dată recentă. În 1949 se trasau deja primele graniÅ£e, prin acorduri între România ÅŸi URSS, sub forma unor procese-verbale de demarcare a frontierei. Apoi, în 1967, chestiunea a revenit în prim plan, rămânând pe agenda bilaterală vreme de patru decenii.

Verdict nesperat

Linia de delimitare mergea, conform acordurilor iniÅ£iale cu URSS-ul, pe arcul de cerc din jurul Insulei Åžerpilor, pe o rază de 12 mile marine, ceea ce însemna că spaÅ£iile maritime exterioare acestei frontiere aparÅ£in României. Ucraina, ca Å£ară succesoare a URSS, este obligată să respecte acordurile – a fost unul dintre argumentele României.

Dificultatea majoră în emiterea unui verdict venea însă pe o filieră paradoxală. Potrivit legislaÅ£iei internaÅ£ionale, platoul continental, respectiv zona economică exclusivă a fiecărei ţări, ar trebui să se întindă până la 200 de mile de la coastă. Întinderea redusă a Mării Negre provoacă însă suprapunerea acestor spaÅ£ii. Cum se împart cei 12.000 de kilometri pătraÅ£i rezultaÅ£i? Curtea de la Haga răspundea definitiv acestei întrebări pe 3 februarie 2009, când România primea jurisdicÅ£ie asupra a 80% din suprafaÅ£a disputată ÅŸi, implicit, acces la o cantitate estimată de 70 de miliarde de metri cubi de gaze naturale ÅŸi 12 milioane de tone de Å£iÅ£ei.


TRASEUL UNEI DISPUTE

  • În 1997 s-a semnat un tratat între România ÅŸi Ucraina prin care ambele state "au reafirmat că frontiera existentă între ele este inviolabilă". România a semnat acest acord ca o condiÅ£ie a aderării la NATO (care cerea României să aibă tratate încheiate cu toate ţările vecine). Cu toate acestea, ambele părÅ£i au fost de acord că dacă nu se ajunge la nici un consens în următorii doi ani cu privire la frontiera maritimă, fiecare parte se poate adresa pentru arbitraj CurÅ£ii InternaÅ£ionale de JustiÅ£ie de la Haga.

  • Între 1998 ÅŸi 2004 s-au desfăşurat 34 de runde de negocieri - 24 la nivelul plenului delegaÅ£iilor ÅŸi zece la nivel de experÅ£i.

  • Septembrie 2004: În lipsa progreselor, BucureÅŸtiul ÅŸi Kievul au decis să recurgă la jurisdicÅ£ia CIJ.

  • August 2005: România a depus un memoriu referitor la delimitarea platoului continental ÅŸi a zonelor economice exclusive din Marea Neagră.

  • Februarie 2007: Parlamentul Ucrainei a votat atribuirea denumirii de "satul Belai" aÅŸezării umane din Insula Åžerpilor. Tactica părÅ£ii ucrainiene devine clară: toată construcÅ£ia juridică de la Haga se va concentra pe acceptarea insulei ca “ţărm” al Ucrainei.

  • Septembrie 2008: Audierile ÅŸi pledoariile celor două părÅ£i implicate. Echipa României a fost condusă de Bogdan Aurescu, director general în Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de agent al României la Curtea de la Haga.
CALCULE

Mitul independenţei energetice

Imedia după anunÅ£area deciziei CIJ, o supoziÅ£ie a prins rădăcini în spaÅ£iul public românesc: Å£ara noastră ÅŸi-a câÅŸtigat independenÅ£a energetică faţă de Rusia pentru cel puÅ£in 15 ani. Ipoteza este fragilă. Rezervele care îi vor reveni României sunt greu de estimat, cifrele avansate fiind doar rezultatul unor studii vechi, realizate prin similitudine, ÅŸi nu prin metode empirice. Matematica ne spune aÅŸa: dacă ar fi să calculăm la valoarea actuală, resursele estimate au o bursă de peste 30 de miliarde de dolari.

O altă problemă neluată în calcul a fost exploatarea, în condiÅ£iile în care orice beneficiu material de pe urma verdictului de la Haga are nevoie de agenÅ£i economici dispuÅŸi să investească masiv în perimetrul maritim vizat. „În faza de explorare sunt necesare investiÅ£ii de 15-20 de milioane de dolari pentru o suprafaţă de 1.000 de kilometri pătraÅ£i. În cazul în care se descoperă zăcăminte importante, în faza a doua, adică cea de exploatare, investiÅ£iile vor fi mult mai mari, chiar de ordinul sutelor de milioane de dolari “, declara pentru EVZ Mihai Gherman, director general adjunct în cadrul ANRM (AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Resurse Minerale).

Aproximativ 50% din suprafaÅ£a de 9.700 de kilometri pătraÅ£i urmează să fie concesionată companiilor interesate. Rompetrol, Marahton Oil, Petrom, Valhalla Oil&Gas, Granby Oil&Gas, Nexus Energy, Romgaz sau Lukoil România ÅŸi-au exprimat intenÅ£ia de a participa la licitaÅ£iile care vor fi organizate.

Singurele certitudini pe lista companiilor care vor exploata zăcămintele din teritoriul primit de România în urma verdictului de la Haga sunt OMV ÅŸi Sterling Resources. Grupul austriac OMV deÅ£ine perimetrele Histria ÅŸi Neptun (care au fost date în administrarea Petrom în urmă cu 13 ani, pentru o perioadă de 30 de ani, cu posibilitate de prelungire de 15 ani), iar Sterling - perimetrele Pelican ÅŸi Midia, concesionate în anul 1992 pe o perioadă de 25 de ani, pentru explorare.

IMPECABIL

Talentatul domn Aurescu


Dincolo de cifre, verdictul de la Haga propune ÅŸi nume. Echipa României a fost formată din 18 persoane, între care ÅŸi cinci consilieri străini. Pe retina publică s-a imprimat însă doar figura lui Bogdan Aurescu, cel care, în calitatea sa de agent al României, a susÅ£inut pledoariile în faÅ£a CurÅ£ii. Un bărbat de 35 de ani, cu un CV întins pe zece pagini ÅŸi o carieră diplomatică ireproÅŸabilă, Aurescu a susÅ£inut sute de pagini de pledoarii în faza orală a procesului de la Haga. Diplomatul spunea în februarie 2009, într-un interviu acordat exclusiv pentru EVZ, că ÅŸi-a făcut doar datoria. ReacÅ£iile sale indică, la finalul lui 2009, ce înseamnă normalitatea:

  • “Lumina cade pe Agent, care este ÅŸeful echipei, dar de fapt este vorba despre un efort comun, o s-o spun până n-o să mai audă nimeni”

  • “Vin cu metroul la minister, mă întorc cu metroul acasă, în Militari. Åži nici nu vreau să schimb ceva. Nu e nimic deosebit”

  • “N-a fost o victorie ca la fotbal, n-am bătut Ucraina cu 8-2. A fost o victorie a dreptului internaÅ£ional, în primul rând. Am primit ce ni se cuvenea, nu mai mult, nu mai puÅ£in”

  • “Noi, românii, nu ÅŸtim să ne bucurăm. Imediat transformăm un succes într-un eÅŸec, găsim conotaÅ£ii oculte. Poate că ar trebui să ÅŸtim să ne ÅŸi bucurăm de o victorie, mai ales atunci când este una de o asemenea anvergură, fără să o transformăm într-o înfrângere”

  • “Ne-am făcut datoria. Atât ÅŸi nimic mai mult. Cred că, dacă fiecare în Å£ara asta, acolo unde îi este locul, ÅŸi-ar face treaba, fără eroisme ÅŸi patetisme, lucrurile ar merge mult mai bine”

Echipa care a reprezentat România la Haga în procesul contra Ucrainei a avut următoarea componenţă: Bogdan Aurescu, Cosmin Dinescu, Călin Fabian, Liviu Dumitru, Ioana Preda, Mirela Pascaru, Catrinel Brumar, Irina Nită, Octavian Buzatu, Eugen Laurian, Ovidiu Neghiu, Gicu BoroÅŸi, Mihai German. În plus, din echipă au mai făcut parte ÅŸi cinci consilieri străini: prof. Allain Pellet (Universitatea Paris Ouest Nanterre-La Defense), prof. James Crawford (Universitatea Cambridge), prof. Vaughan Lowe (Universitatea Oxford), Daniel Muller (cercetător la Centrul de Drept InternaÅ£ional din Nanterre), Simon Olleson (membru în Baroul Angliei).



SPUNE-TI PAREREA

Libertatea

B1

RTV

Realitatea

Unica

Ziare.com

Capital

Doctorul Zilei

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.