PUBLICAȚIILE NOASTRE:

EVZ Special

Cum să iei azilul în România și să locuiești apoi în Suedia sau Germania

Autor: | | 0 Comentarii | 1033 Vizualizari
Centrele destinate solicitanților de azil sunt mai mult goale în România FOTO: LIBERTATEA
La Centrul Regional pentru Imigrări București nu este prezent nici măcar un transfug din Siria, statul care a „bombardat” Europa și Orientul cu refugiați. Atmosfera era una liniștită la sediul de la strada Tudor Gociu, câțiva irakieni și africani erau prezenți pentru verificări de rutină.

Directorul-adjunct Gheorghe Sofian ne-a declarat că nu i s-a transmis dacă și când în București vor ajunge o parte din cei peste 300.000 de migranți care au invadat Grecia, Ungaria sau Italia în acest an. „Noi avem acum cam 450 de locuri”, ne spune acesta. Sofian recunoaște că, în caz de urgență, s-ar putea găsi soluții pentru crearea altor locuri.


Cronici pariziene cu Marcela Feraru. Fractură fără precedent între francezi și comunitățile de imigranți


Și copiii cer azil

Cât privește procedura, Sofian ne-a explicat micile sale secrete.

  • Odată ce un transfug a intrat în UE și cere acordarea azilului, el nu poate să mai ceară azilul și în alt stat european.
  • Procedura durează de obicei 30 de zile între momentul cererii și cel al răspunsului autorităților ^ În perioada celor 30 de zile, imigrantul poate să locuiască gratis într-un centru de transfugi. În România sunt șase astfel de centre.
  • În acest interval, solicitantul susține două interviuri. Primul, prin care oferă informații ce țin de documente. În al doilea, explică motivul pentru care solicită azilul. ^ Între cele două interviuri, autoritățile române verifică datele oferite de solicitant.
  • Decizia ofițerului de imigrări ține cont în primul rând de situația azilantului și nu de țara din care provine.
  • Printre criteriile avute în vedere la analizarea cererii: dacă i se respectă drepturile în țara de origine, dacă provine dintr-o zonă de conflict, situația familiei etc.
  • Răspunsul pozitiv duce la acordarea statutului de refugiat sau de protecție subsidiară. În primul caz poate călători în orice stat UE, în cel de-al doilea, are nevoie de viză. ^ Un refugiat care obține statutul de refugiat în România poate pleca apoi în alt stat din UE. Trebuie să se întoarcă doar peste trei luni, pentru reînnoirea datelor.
  • Anual, în România ajung 20-30 de copii fără părinți, care solicită azilul. Aceștia sunt cazați fie într-un centru de imigranți, fie într-un centru al Direcției pentru Protecția Copilului.

    Cronici pariziene cu Marcela Feraru. Fractură fără precedent între francezi și comunitățile de imigranți


 


FOTO: Familiile sunt cazate în aceeași cameră sau în unele apropiate pe parcursul analizării cererii de azil FOTO: LIBERTATEA



Granița cu Serbia, întărită

Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență - la care au participat președintele Klaus Iohannis, premierul Victor Ponta și ministrul Afacerilor Interne Gabriel Oprea - a decis, ieri, întărirea frontierei cu Serbia. „Această decizie a fost luată pentru a evita riscurile colaterale pe care le-ar reprezenta atragerea României în fluxul migraționist care afectează statele din vecinătate”, a declarat Gabriel Oprea. România securizează 2.070 de kilometri la frontiera externă a UE, dintre care, peste un sfert, adică 546 de km la granița cu Serbia. „În această zonă de frontieră vom intensifica măsurile de securitate, prin acțiuni comune, în sistem integrat, potrivit atribuțiilor tuturor instituțiilor abilitate din domeniul securității naționale”, a mai declarat Oprea. Acesta a mai adăugat că se analizează oportunitatea dezvoltării infrastructurii necesare pentru creșterea capacității de primire și gestionare a unui număr sporit de imigranți. În cele șase centre de cazare a imigranților sunt 1.500 de locuri, rata de ocupare a acestora fiind în prezent de aproximativ 20%.


Cronici pariziene cu Marcela Feraru. Fractură fără precedent între francezi și comunitățile de imigranți



Tag-uri: azil in romania, azil, suedia, germania, centrul regional pentru imigrari, bucuresti, siria, refugiati, strada Tudor Gociu, Gheorghe Sofian, Grecia, Ungaria, UE, Directia pentru Protecția Copilului, Serbia, suedia germania, gabriel oprea
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Cum să iei azilul în România și să locuiești apoi în Suedia sau Germania.




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

WOWbiz

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi