La Centrul Regional pentru Imigrări București nu este prezent nici măcar un transfug din Siria, statul care a „bombardat” Europa și Orientul cu refugiați. Atmosfera era una liniștită la sediul de la strada Tudor Gociu, câțiva irakieni și africani erau prezenți pentru verificări de rutină.
Directorul-adjunct Gheorghe Sofian ne-a declarat că nu i s-a transmis dacă și când în București vor ajunge o parte din cei peste 300.000 de migranți care au invadat Grecia, Ungaria sau Italia în acest an. „Noi avem acum cam 450 de locuri”, ne spune acesta. Sofian recunoaște că, în caz de urgență, s-ar putea găsi soluții pentru crearea altor locuri.
Și copiii cer azil
Ne puteți urmări și pe Google News
Cât privește procedura, Sofian ne-a explicat micile sale secrete.
- Odată ce un transfug a intrat în UE și cere acordarea azilului, el nu poate să mai ceară azilul și în alt stat european.
- Procedura durează de obicei 30 de zile între momentul cererii și cel al răspunsului autorităților ^ În perioada celor 30 de zile, imigrantul poate să locuiască gratis într-un centru de transfugi. În România sunt șase astfel de centre.
- În acest interval, solicitantul susține două interviuri. Primul, prin care oferă informații ce țin de documente. În al doilea, explică motivul pentru care solicită azilul. ^ Între cele două interviuri, autoritățile române verifică datele oferite de solicitant.
- Decizia ofițerului de imigrări ține cont în primul rând de situația azilantului și nu de țara din care provine.
- Printre criteriile avute în vedere la analizarea cererii: dacă i se respectă drepturile în țara de origine, dacă provine dintr-o zonă de conflict, situația familiei etc.
- Răspunsul pozitiv duce la acordarea statutului de refugiat sau de protecție subsidiară. În primul caz poate călători în orice stat UE, în cel de-al doilea, are nevoie de viză. ^ Un refugiat care obține statutul de refugiat în România poate pleca apoi în alt stat din UE. Trebuie să se întoarcă doar peste trei luni, pentru reînnoirea datelor.
- Anual, în România ajung 20-30 de copii fără părinți, care solicită azilul. Aceștia sunt cazați fie într-un centru de imigranți, fie într-un centru al Direcției pentru Protecția Copilului.
FOTO: Familiile sunt cazate în aceeași cameră sau în unele apropiate pe parcursul analizării cererii de azil FOTO: LIBERTATEA
Granița cu Serbia, întărită
Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență - la care au participat președintele Klaus Iohannis, premierul Victor Ponta și ministrul Afacerilor Interne Gabriel Oprea - a decis, ieri, întărirea frontierei cu Serbia. „Această decizie a fost luată pentru a evita riscurile colaterale pe care le-ar reprezenta atragerea României în fluxul migraționist care afectează statele din vecinătate”, a declarat Gabriel Oprea. România securizează 2.070 de kilometri la frontiera externă a UE, dintre care, peste un sfert, adică 546 de km la granița cu Serbia. „În această zonă de frontieră vom intensifica măsurile de securitate, prin acțiuni comune, în sistem integrat, potrivit atribuțiilor tuturor instituțiilor abilitate din domeniul securității naționale”, a mai declarat Oprea. Acesta a mai adăugat că se analizează oportunitatea dezvoltării infrastructurii necesare pentru creșterea capacității de primire și gestionare a unui număr sporit de imigranți. În cele șase centre de cazare a imigranților sunt 1.500 de locuri, rata de ocupare a acestora fiind în prezent de aproximativ 20%.
Recomandările noastre
