Cum se fac averi din braconajul arheologic

Bogdan Stanoevici spune că detectoristul ar trebui să fie obligat să declare ziua, ora și parcela pe care va detecta FOTOGRAFII: MARIAN ILIESCU
Autor: | | 1 Comentarii | 1854 Vizualizari

Fostul secretar de stat din Ministerul Culturii spune că obiectele geto-dace aduc un mare profit celor ce practică braconajul arheologic

De peste 20 de ani, braconajul arheologic se practică pe scară largă, iar mii de obiecte de patrimoniu au fost traficate în străinătate. Cele mai căutate sunt, se pare, obiectele dacice. Unele cazuri au dus la procese răsunătoare, alteori au fost retrase din licitație, cum a fost și cazul „Plăcuţelor lui Bitu”. „Patrimoniul se jefuiește de ani buni, iar o prioritate pentru Ministerul Culturii ar trebui să fie cetățile dacice”, spune Bogdan Stanoevici, fost secretar de stat al Ministerului Culturii. „Suntem, cred, singura țară din Europa în care „detectoriștii” și sistemul de funcționare al căutătorilor de comori nu este stabilit clar prin lege. Oricine are un detector de metal, caută aproape peste tot prin țară, și dacă găsește ceva important, va duce la muzeu sau la primărie. Uneori, însă, obiectele au ajuns la casele de licitație sau pe piața neagră”, adaugă Stanoevici.



Obiecte de patrimoniu la licitație

„Nu de mult, Artmark, cea mai mare casă de licitații de artă, a scos la vânzare trei timbre de patrimoniu, pentru care nu aveau semnătura și acordul Ministerului Culturii”, a mai dezvăluit fostul secretar de stat. Acesta spune și că urmează să aibă loc o licitație. „Am primit informația că se pregătește o nouă licitaţie cu obiecte getodace în primăvară. Mă întreb de unde sunt? De la Muzeul de Istorie nu se poate, deci le-au luat de undeva, de la un căutător. Comerțul cu obiecte de artă, mai ales cele getodace este unul dintre cele mai profitabile. Cetăți și obiecte grecești găsim în multe locuri din Europa. Castre romane, la fel. Dar cetățile geto-dace nu sunt decât la noi”, a spus Stanoevici.

Cumințenia pământului

Statul român vrea să cumpere „Cuminţenia pământului”, faimoasa sculptură a lui Constantin Brâncuşi, însă nu are prea mulţi bani la dispoziţie. Cum suma estimată de casa de licitații este de 20 de milioane de euro, Guvernul vrea o nouă negociere. „Sigur, nu poți să acuzi Artmark că vrea să câștige bani. Ei din asta trăiesc. Cu cât prețul unui obiect este mai mare, cu atât crește și procentul lor. „Cumințenia pământului” a fost estimată de experții noștri între patru și jumăte și cinci milioane de euro. Proprietarii au vrut la un moment dat să o cedeze și cu mai puțin. Apoi s-a băgat pe fir Artmark și prețul a crescut spectaculos”, a povestit Bogdan Stanoevici.






Alte articole din categoria: Cultură

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro
loading...