Mina Crucea-Botușana, din județul Suceava, este singura mina de uraniu în exploatare din România. Numai că autoritățile în domeniul energiei nucleare intenționează să închidă unitatea care produce anual peste 40.000 de tone de minereu de uraniu. Minereul obținut în Suceava se folosește la producția de energie electrică în cele două unități funcționale ale centralei de la Cernavodă, care consumă circa 200 de tone de combustibil nuclear pe an.

România are o rezervă de uraniu capabilă să asigure funcționarea reactoarelor de la Cernavodă în următoarele două decenii.

Ce se întâmplă după ce epuizăm rezerva?

"A fost analizată posibilitatea unui import de minereu de uraniu din Canada, Kazakhstan, Australia sau Africa de Sud", spune directorul general al Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare, Lucian Biro. Totuși, alegerea depinde de concentrația uraniului din minereu.

În acest timp, președintele CNCAN, doamna Vajda Borbala, așteaptă ca un investitor să liciteze pentru administrarea și deschiderea reactorului 3 de la Cernavodă.

Înainte de a ne întreba ce se va întâmpla cu activitatea nucleară a României în viitorul apropiat, trebuie să avem în vedere că țara noastră este și se pare că va rămâne o putere în ceea ce privește apa grea, indispensabilă producției de energie în reactoare. Totuși, nu deținem încă un depozit pentru deșeurile puternic radioactive. Suntem cel mai important producător de apă grea

Fabrica de apă grea de la Drobeta Turnu-Severin este unitatea cu cea mai mare capacitate din lume (360 de tone/an). Mai mult, România este singura țară din Europa de Sud-Est care deține o fabrică care produce apă grea și supergrea de înaltă calitate.

Instalaţiile din cadrul sucursalei ROMAG-Prod produc cea mai pură apă grea de uz nuclear din lume, de concentraţii izotopice 99,80 - 99,99%. Circa un sfert din producţia uzinei este livrată în Canada, Coreea de Sud, China, Germania şi SUA, restul mergând la Cernavodă.

În domeniul producției de apă grea, alte țări apreciate sunt Canada, Norvegia și India.

Cum scăpăm de deșeurile de la Măgurele?

La reactorul de la Măgurele, 200 de kilograme de deșeuri așteaptă să fie transportate în Rusia. România a cumpărat combustibil nuclear în anii '60, din fostul URSS, iar protocolul stabilea ca deșeurile să ajungă tot pe teritoriul Rusiei.

Statele Unite au intrat pe fir, pentru a se asigura că deșeurile, printre care și o importantă cantitate de uraniu îmbogățit și 93 de grame de plutoniu, nu vor apuca pe căi greșite. Astfel, Departamentul american al Energiei a alocat cinci milioane de dolari pentru transportul combustibilului.

"Banii necesari pentru această operațiune sunt asigurați de partea americană. Am convenit cu partea rusă ca deșeurile să rămână definitiv în Rusia, chiar dacă protocolul stabilea ca deșeurile să se întoarcă în România peste alți 20 de ani. Noi nu avea unde să le ținem, nu avem un depozit pentru stocarea deșeurilor puternic radioactive", spune Borbala. Aceasta crede că România va avea un astfel de depozit abia în 2050.

Inițial, România trebuia să plătească Rusiei 3,5 milioane de dolari pentru depozitarea deșeurilor, dar CNCAN a negociat și a reușit să obțină un preț de circa patru ori mai mic - 750.000 de euro. Transportul acestor deșeuri se va face fie naval, fie pe calea aerului. Minele "morții", exploatate și abandonate

Pe lângă cea de la Crucea, mine de uraniu importante au funcționat în județul Caraș-Severin, la Grințieș (Neamț), Vinderel (Maramureș) și Bârzava (Arad).

Ultima a fost exploatată de ruși vreme de patru ani, între 1964 și 1968. Schimbarea situației politice din România i-a pus pe fugă pe exploatatori, care nu au închis corespunzător mina, iar cazurile de cancer s-au înmulțit de atunci.

Mina nemțeană de la Grințieș a fost închisă în 2001, lasând sute de familii fără venituri. Țăranii au cerut redeschiderea exploatării, dar autoritățile au rămas pe poziții.

La Vinderel, copii se nasc cu malformații chiar și acum, la 27 de ani de la închiderea minei. Mina a fost închisă necorespunzător în 1982, după ce a fost exploatată timp de peste un deceniu.

Citiți și: Cercetarea românească are probleme "de marketing"