Liviu Dragnea a fost condamnat la UN AN de închisoare cu SUSPENDARE în dosarul "Referendumul fraudat"

Liviu Dragnea
Autor: | | 195 Comentarii | 5386 Vizualizari

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au dat sentința în dosarul în care ministrul Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea, este acuzat, alături de alte 74 de persoane, de fraudarea referendumului organizat în 2012 pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. La ultimul termen, procurorii au cerut pentru Dragnea închisoare cu executare. Miercuri, preşedintele executiv al PSD a declarat că va demisiona din toate funcţiile pe care le deţine dacă va fi condamnat. "Funcţiile nu vor mai fi", a spus Liviu Dragnea, întrebat ce va face dacă va fi condamnat. Decizia nu este definitivă.

Update Condamnarea a fost decisă de judecătoarele Corina Jîjîie, Lucia Rog și Lavinia Lefterache de la instanța supremă. În același dosar, Dragnea are un termen de încercare de 3 ani, interval în care nu ar evoie să comită nicio infracțiune, altfel pedeapsa se transformă în una cu executare.

În februarie 2014, doi dintre inculpați din acet dosar, Marius și Simona Preduț, și-au recunoscut vinovăția, ei fiind condamnați la câte un an și patru luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei.  În cadrul procesului au fost audiate sute de persoane în calitate de martori, printre care s-a aflat și premierul Victor Ponta. 

Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, potrivit Agerpres.

Acuzațiile DNA

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea reprezentată de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale. 

În acest sens, potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot. 

"Ca un prim pas, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar și de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 și 13 iulie 2012, destinate organizațiilor județene de partid, respectiv președinților și directorilor de campanie, dar și primarilor din țară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obținerea participării la vot a alegătorilor, în proporție de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) și, de asemenea, să propună prefecților înființarea de secții de votare în stațiunile turistice, care nu sunt ele însele unități administrativ-teritoriale", arată DNA. 

În paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/ primarii/ activiștii de partid, mai preciza DNA. 

Cum funcționa sistemul informatic

Sistemul informatic avea două componente IT: o componentă ce permitea schimburile de mesaje tip SMS, în timp real și între mii de utilizatori, prin apelarea numărului telefonic dedicat ''1855'' ori prin recepționarea de mesaje de la acest număr și o aplicație internet ce dădea posibilitatea unui număr restrâns de persoane (așa-numiții ''coordonatori județeni'' sau ''coordonatori'') să obțină în timp real informații despre numărul de votanți și modul cum s-a votat în toate secțiile, precum și să introducă manual astfel de date pe portalele: referendum1.psd / referendum5.psd.ro. 

DNA mai preciza că accesul la sistemul IT era permis coordonatorilor doar pe bază de nume de utilizator și parolă primite anterior prin canalul de comunicații SMS grupat în jurul numărului telefonic 1855, iar pentru membrii secțiilor de votare și alte persoane prin obținerea autorizării din partea utilizatorilor. 

Acest sistem informatic asigura comunicarea în fiecare oră a prezenței la vot a cetățenilor, lucru care permitea coordonatorilor de partid să identifice secțiile de vot cu o prezență slabă la urne, comunicarea de mesaje, conținând ordine sau recomandări coordonatorilor și/sau membrilor secțiilor de votare și altor persoane, în vederea luării de măsuri pentru creșterea artificială a numărului de votanți în secțiile deficitare prin folosirea de mijloace interzise de lege, precum și obținerea de informații precise, în timpul procesului de votare (și nu după orele 23,00 ale zilei de 29 iulie 2012, când votarea se închidea) despre modul cum s-a votat în secțiile de pe tot cuprinsul țării, respectiv câte voturi ''Da'' și câte ''Nu'' au fost exprimate. 

"De altminteri, cerința a fost îndeplinită, astfel că au rezultat un număr de circa 4.400 de comunicări de acest tip, recepționate în timpul desfășurării votului", susține DNA. 

Ordinele lui Liviu Dragnea 

De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiați ai săi (membri de partid din județul Teleorman, unde îndeplinea funcția de președinte al Consiliului Județean) să facă tot ce le stă în putință, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului. 

Potrivit DNA, demersul lui Dragnea a fost susținut de 74 de persoane, președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt, în sarcina cărora s-a reținut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării. 

Printre cei trimiși în judecată se află și Daniel Răboj, primarul comunei Bragadiru, județul Teleorman, pentru dare de mită.




Alte articole din categoria: Justiţie

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro
loading...