Dacă ar citi aceste rânduri cu atenţie, maghiarii din Ţinutul Secuiesc i-ar alunga cu pietre pe extremiştii care îi agită inutil şi nu am putea discuta despre "teroristul secui"

Dacă ar citi aceste rânduri cu atenţie, maghiarii din Ţinutul Secuiesc i-ar alunga cu pietre pe extremiştii care îi agită inutil şi nu am putea discuta despre "teroristul secui"

Exact o tentativă de act terorist mai lipsea pentru ca judeţele Harghita şi Covasna să fie ocolite în următorii 20 de ani de orice investiţie serioasă. Dacă maghiarii şi românii din aceste judeţe ar înţelege cum îi ţine în sărăcie extremismul şi cine se află de fapt în spatele acestor grupări radicale, i-ar alunga cu pietre pe toţi cei care incită la ură etnică în comunităţile lor.

Dacă nu ar da cu pietre după extremişti pentru sărăcia pe care o menţin, sigur i-ar lua în furci pentru rolul pe care îl joacă în planul derbedeului planetei, Vladimir Putin.

 

Dincolo de infrastructură şi costurile cu forţa de muncă, unul dintre criteriile importante pentru companiile mari, care decid extinderea în diverse zone şi astfel asigură mii de muncă la o singură investiţie, este stabilitatea zonei. Existenţa unor posibile conflicte etnice este un motiv puternic pentru evitarea unor zone, atunci când se pune problema unor noi investiţii.

Ne puteți urmări și pe Google News

 

Dacă ne uităm pe indicatorii economici ai judeţelor Harghita şi Covasna, unde îşi fac propagandă electorală tot felul de politicieni radicali sau îşi racolează naivi tot felul de organizaţii extremiste, constatăm că marii investitori lipsesc. Nu e o întâmplare, e rezultatul agitaţiei extremiste pe care o fac politicienii în regiune.

 

Cunoscând modul în care se iau aceste decizii, din activitatea de jurnalist dar şi din postura de fost angajat al unei mari companii multinaţionale care ar fi putut să aducă cel puţin 5.000 de locuri de muncă în Covasna, ştiu că extremismele expuse în aceste zone au  jucat un rol decisiv în decizia unor mari investitori de a alege alte judeţe unde exista forţă de muncă la acelaşi preţ şi infrastructură chiar mai proastă.

 

Au preferat să meargă în judeţe din Moldova, peste munţi, decât să rişte în Ţinutul Secuiesc

 

Fac o paranteză importantă aici şi vă spun că în ultimii ani am făcut câteva documentări în Harghita şi Covasna unde am constatat că CNADNR a investit in reţeaua de drumuri naţionale şi că la acest capitol stau foarte bine cele două judeţe.

Am mai scris asta, într-un oraş condus de un primar care excelează în extremisme arătau impecabil străzile aflate pe traseele drumurilor naţionale care intră în localitate, reparate pe banii guvernului de la Bucureşti, în timp ce străzile lăturalnice pecare trebuia să le repare primăria din fonduri proprii erau pline de gropi şi bălţi.  Dacă avea câteva mii de locuri de muncă în măcar două companii multinaţionale, primarul avea bani pentru drumurile sparte.

Realitatea pe care nu o percep locuitorii acelui oraş este că exact radicalismul edilului îi văduveşte de şansa să trăiască într-o comunitate mai prosperă cu un viitor mai sigur.

Primarul ştie asta, dar nu are niciun motiv să-şi schimbe reţeta electorală care i-a funcţionat de minune.

E mai simplu să-şi ţină discursurile în care exacerbează sentimente naţionale şi să agite tot felul de lozinci decât să umble după investitori sau să obţină fonduri europene. Cu discursul extremist a văzut că îşi adună voturile necesare să rămână pe funcţie şi în rest chiar nu-i pasă dacă pe termen lung îşi nenoroceşte comunitatea.  

 

Nu ştiu dacă Beke Erno, tatăl tânărului suspectat de terorism şi arestat marţi noaptea, avea în cap aceste lucruri când a răspuns întrebărilor reporterilor Digi 24.

„Nu cred că fiul meu putea să facă ceva atât de rău comunităţii din care face parte”, a răspuns Beke Erno.

Putea să se gândească şi la simplul fapt că explozia unei bombe în Târgu Secuiesc rănea sau chiar ucidea mult mai mulţi maghiari decât români.

Putea să se gândească şi la oprobiul public pe care l-ar aduce un asemenea act asupra comunităţii pe care Beke Erno o reprezintă. Am observat pe reţele sociale că are o activitate civică importantă şi după portretul pe care îl expune acolo cred că l-ar deranja ruşinea comiterii unei astfel crime.  

 

Cert este că şi răul pe care l-am descris eu mai sus, atinge pe termen lung această comunitate, mai ales după ce s-a aflat despre planul pus la cale de Beke Istvan, tânărul suspectat acum de terorism.

 

Este atât de simplu să înţelegi, chiar şi fără să cunoşti informaţii din zona economică, de ce nu ar băga nimeni milioane de euro într-o comunitate despre care aflam că riscă să fie afectată de acte atât de grave.

Maghiari, români, nemţi sau rromi, toţi cei care îşi doresc un trai mai bun şi un viitor prosper în comunităţile lor din Harghita sau Covasna trebuie să ştie acest lucru. Nu vor putea să-şi vadă dorinţa împlinită cât timp comnităţile lor sunt folosite de organizaţii sau politicieni extremişti care îşi bazează discursul pe conflict etnic şi propun tot felul de acţiuni belicoase.

Extremiştii produc percepţia că întreaga zonă e un butoi cu pulbere gata să explodeze. Cine e nebun să bage bani într-un butoi cu pulbere?   Culmea este că toate lucrurile pentru care pretind că luptă extremiştii, când aţâţă naţionalismul maghiar sunt, de fapt, false scopuri, datorită tuturor drepturilor acordate minorităţii maghiare în România.  

Adevărul este că maghiarii au în zonele unde sunt majoritari toată autonomia din lume. Singurul lucru pe care nu îl pot face este să pună bariere la intrarea in Harghita şi Covasna şi să ceară paşaport.

Ar fi ridicol şi lipsit de sens să facă cineva aşa ceva într-o Uniune Europeană în care poţi merge de la Odorheiul Secuiesc la Budapesta cu buletinul, ca într-o singură ţară. De fapt, din această perspectivă, maghiarii care iubesc Ungaria Mare chiar sunt în Ungaria Mare în aceeaşi măsură în care sunt şi in România, ca cetăţeni europeni. Din păcate pentru liniştea tutror, unii dintre maghiari nu conştientizează lucrul acesta şi de aceea sunt uşor de agitat şi radicalizat.

 

Practic efectiv nu le foloseşte la nimic toată agitaţia pe care o provoacă extremiştii, din perspectiva autonomiei şi drepturilor minorităţilor.

Pragmatic, toată această agitaţie foloseşte numai extremiştilor care fie culeg voturi, dacă sunt politicieni, fie culeg alte avantaje dacă îşi atrag audienţă şi prozeliţi pentru organizaţiile prin care îşi asigură traiul sau chiar o existenţă îmbelşugată.  

Mai este cineva care e foarte interesat să existe extremişti maghiari, dar şi extremişti români care cresc pe fondul spaimei de „ungurii care vor să fure Ardealul”.

 

Aşa cum am tot explicat în EVZ, Moscova finanţează din greu partide şi organizaţii extremiste maghiare.

Derbedeul planetei, Vladimir Putin, ştie potenţialul extraordinar de destabilizare a vecinilor Ungariei prin extremismul şovin maghiar.

De aceea Vladkmir Putin a finanţat partidul lui Vona Gabor, politicianul nazist interzis şi în România. Organizaţa „Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” este apropiată Jobbik, partid investigat de Parlamentul Ungariei din cauza finanţărilor de la Moscova. Vona Gabor, liderul partidului este un invitat constant la Moscova şi adirator al lui Aleksandr Gelievici Dughin, ideologul care a produs pentru Putin tot pachetul Uniunii Eur-Asia.

Dughin a produs, în teorie, structura prin care derbedeul planetei visează să refacă imperiul URSS.

O coincidenţă interesantă face ca Beke Erno, tatăl suspectului de terorism, să fie un fan declarat al lui Putin.   Nu este însă o coincidenţă că personaje cum e colonelul Mircea Dogaru sunt admiratori ai lui Aleksandr Gelievici Dughin şi  în acelaşi timp susţinători ai discursului extremist românesc împotriva maghiarilor.

Dacă mergem pe filonul extremismului românesc anti-maghiar constatăm foarte multe apropieri de Moscova. La fel cum nu e o coincidenţă faptul că Rusia finanţează puternic mişcări politice extremiste în Republica Moldova şi face propagandă pentru ideea unei Moldove Mari care să conţină actuala Republică Moldova şi judeţele moldoveneşti din România.

Mişcarea de Tineret 64 de Comitate este înfrăţită declarat cu Mişcarea Naţional Democrată care militează pentru Moldova Mare.

Dacă vrea să refacă în vreo formă fosta URSS, Putin are nevoie să redeseneze harta Europei de Est. Te uiţi la mişcările extremiste pe care le finanţează şi parcă vezi cum vrea să tragă pe hartă noile frontiere.

“E o aberaţie!”, ar striga sărind din fotolii cei mai fini analişti de politică externă. Aşa spuneam şi eu în faţa acestei idei, înainte ca Putin să invadeze Ucraina.

Acum spun că e posibil ca derbedeul planetei să clocească un astfel de plan.  

Cu cât cieşti mai mult pe tema mişcărilor extremiste pe care le susţine Putin, cu atât înţelegi mai bine cum sunt idioţi utili, într-un plan mai mare şi perfid, naivii ca Beke Istvan. Ei şi alţii ca ei trăiesc cu impresia că fac ceva eroic pentru poporul lor, când în realitate ar putea să fie doar nişte pioni total neînsemnaţi în planuri care pot aduce o ţară în halul în care derbedeul planetei a adus Ucraina.

În realitate îşi distrug comunităţile şi servesc unor interese care nu au nicio legătură cu aceste comunităţi.

 

Când finanţează Jobbik, Mişcarea de Tineret 64 de Comitate, Mişcarea Naţional Democrată sau orice altă formă de extremism care caută să tot provoace conflicte entice pentru motive inexistente, Putin urmăreşte un plan criminal. Ţarul visează la vremea când Stalin îi nenorocea deopotrivă pe români şi pe unguri, la un loc, pentru a-şi menţine influenţa şi puterea în Europa de Est.   

 

Ar trebui să se gândească mai mult la asta şi să caute mai multe informaţii maghiarii care găsesc interesante ideile cu care vin în faţa lor extremiştii. Un exerciţiu pe care ar putea să-l facă şi românii care se uită în gura naţionaliştilor extremişti care vântură sperietoarea de carton cu ungurii care vor să fure Ardealul.