PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Politica

Damian Drăghici: Problema romilor a fost folosită de politicieni extremiști din UE pentru a bloca accesul României la Schenchen

Autor: | | 1 Comentarii | 302 Vizualizari
14-03/damian-draghici-tuns1-465x390
Senatorul UNPR Damian Drăghici, consilier onorific pe problematica romilor al premierului Victor Ponta, consideră într-un interviu acordat Agerpres, că discriminarea rasială capătă noi valențe și devin instrumente de manipulare politică în mâna extremiștilor radicali de dreapta.

În calitate de candidat la un mandat de eurodeputat, Drăghici își propune să promoveze în PE politici de incluziune socială pentru sprijinirea oricărei comunități afectate de sărăcie și lipsite de șanse, dar și să susțină unele măsuri de monitorizare a modului în care țările membre ale UE recunosc concret drepturile și libertățile cetățenilor români la muncă în spațiul comunitar. Interviul acordat de Drăghici pentru agenția de presă îl puteți "răsfoi" mai jos.

Agerpres: Domnule Damian Drăghici, ați ales să candidați la europarlamentare, urmând să renunțați la mandatul de senator în Parlamentul României. Ce v-a determinat să luați această decizie?
Damian Drăghici: Am decis să candidez luând în considerare capacitatea membrilor Parlamentului European de a genera deciziile fundamentale în instituțiile europene, implicit de a contribui la nivelul de a face politică și a genera politici la nivelul întregii Uniuni Europene. Văd postura de membru al Parlamentului European ca fiind cea de "slujbaș" în folosul oamenilor care au nevoie cel mai mult de sprijin din partea structurilor europene. Îmi doresc, și știu că o pot face, să promovez și să susțin interesele cetățenilor români și ale României și să contribui la dezvoltarea Uniunii Europene, convins fiind că această dezvoltare corespunde în cel mai înalt grad interesului național.

Agerpres: Cu ce proiecte vă propuneți să vă prezentați în Parlamentul European?
Damian Drăghici: Proiectul meu politic major la Bruxelles, ca viitor europarlamentar al Alianței PSD-UNPR-PC, va fi promovarea politicilor de incluziune socială pentru sprijinirea oricărei comunități afectate de sărăcie și lipsite de șanse. Adică să-i ajut pe românii care sunt defavorizați, să contribui la reducerea decalajelor de dezvoltare, să combat, împreună cu ceilalți colegi europarlamentari, mai consistent, sărăcia, să reducem împreună abandonul școlar cauzat de motive economice, să avem o mai mare grijă de educație și de sănătate. Voi susține măsuri de monitorizare a modului în care țările membre ale Uniunii Europene recunosc concret drepturile și libertățile cetățenilor români la muncă în spațiul comunitar.

Mesajul meu și al partidului din care fac parte — UNPR — va fi unul comun cu cel al stângii europene, axat pe probleme sociale și deschis aprofundării integrării, însă vom avea în vedere în principal problemele specifice României.

Fiecare român trebuie să poată beneficia de pe urma oportunităților oferite de apartenența noastră la Uniunea Europeană, să se bucure de pe urma calităților de cetățeni europeni cu drepturi depline. Ne aflăm într-un context de ascensiune a discursului xenofob și eurosceptic din statele cu vechime în Uniunea Europeană, cu toate că migranții proveniți din statele foste comuniste contribuie cu circa 1% la Produsul Intern Brut al "vechilor state membre" ale Uniunii Europene, conform unei statistici publicate în februarie 2014 la Bruxelles. Aceste cifre contrazic ideea "turismului pentru beneficii sociale" vehiculată în unele state membre și demonstrează că, în realitate, migranții sunt contributori neți la sistemele de protecție socială din țările-gazdă.

De la înființare și până în prezent, puterile Parlamentului European au crescut în mod constant, astfel că, în prezent, Parlamentul exercită rolul de co-legislator în aproape toate domeniile în care legiferează Uniunea Europeană. Alături de Consiliu, Parlamentul adoptă sau modifică propunerile Comisiei și, totodată, supraveghează activitatea Comisiei și adoptă bugetul Uniunii Europene.

În opinia mea, cel mai important rol al unui europarlamentar este acela de ambasador al cetățenilor care i-au acordat votul, iar cu precădere rolul unui europarlamentar român este de a fi vocea românilor în Parlamentul European.

Agerpres: În contextul preconizatei activități de europarlamentar, veți renunța la funcția de consilier onorific pe tematica integrării romilor al premierului Victor Ponta?
Damian Drăghici: Țin să precizez că mă onorează sarcina de a face parte din echipa premierului Victor Ponta, începând cu vara anului 2012. Toată această perioadă, la început din postura de consilier de stat, ulterior din dubla calitate de reprezentant ales în Senatul României și cea de consilier onorific, a reprezentat pentru mine o mare responsabilitate și o onoare în același timp. Din postura de candidat pentru alegerile europarlamentare pe lista Alianței PSD-UNPR-PC, mă aflu în fața unei noi provocări alături de întreaga echipă a Alianței.

Agerpres: Ce ați reușit să faceți până-n prezent în această calitate?
Damian Drăghici: Cabinetul Ponta a abordat problematica romilor cu seriozitate și disponibilitate în a identifica soluții concrete. Mi s-a oferit șansa ca, în această perioadă, să analizez, poate cum nu a făcut-o nimeni până acum, care sunt cu adevărat problemele cu care se confruntă comunitățile sărace. Am efectuat peste 300 de vizite în țară, în comunități rurale și urbane.

Am avut, de asemenea, o prezență activă pe lângă organismele internaționale, Comisia Europeană, Consiliul Europei, pe lângă guvernele statelor membre UE și nu numai, pentru a evidenția eforturile constante făcute de autoritățile române, pentru ca cei aflați în situații de marginalizare socială să poată fi ajutați și susținuți să depășească acest prag, cât și pentru a diminua impactul puternic negativ pe care manipularea acestei problematici l-a avut, îl are sau îl poate avea asupra imaginii României.

În perioada în care am activat în poziția de consilier al premierului pentru problematica romă, am contribuit la inițierea unui proiect major, intitulat "Fundația Proiect Ferentari". Este un proiect de incluziune socială care acoperă domenii precum: educație, sănătate, locuințe și ocuparea forței de muncă, un proiect ce are în vedere identificarea și punerea în aplicare de soluții durabile, ce va fi implementat într-un cartier din centrul Bucureștiului. Comunitatea în care va fi aplicat proiectul este una mixtă, formată atât din persoane de etnie romă, cât și din persoane care nu aparțin etniei rome.

Actualul Executiv a înțeles nevoia de a adopta o strategie națională care să pornească de la problemele reale ale comunităților sărace de romi și nu de la ipoteze neverificate. Strategia Guvernului României de Incluziune a cetățenilor români aparținând minorității romilor pentru perioada 2012 — 2020 reprezintă un pas important în integrarea eficientă a romilor. Rezultatele nu sunt vizibile peste noapte și este nevoie de un efort constant și conjugat al tuturor factorilor (instituții europene, autorități publice naționale de la nivel central, regional și local, ONG-uri locale și lideri ai comunităților rome).

Pentru perioada 2014 — 2020, Guvernul va aloca resurse financiare semnificative de la bugetul de stat pentru implementarea acestei Strategii și va suplimenta aceste resurse cu fonduri internaționale și europene, în special cu fonduri structurale, în conformitate cu prevederile cadrului UE pentru Strategiile Naționale de Integrare a Romilor până în 2020.

Agerpres: Chestiunea integrării cetățenilor români de etnie romă afectează în vreun fel parcursul aderării României la Spațiul Schengen?
Damian Drăghici: Sub influența unor politicieni extremiști, unele state au încercat să își închidă granițele în fața migrației, iar problematica romă a fost utilizată ca argument pentru a bloca accesul României la Spațiul Schengen.

Nu cred că motivul îl reprezintă romii. Din păcate, confuzia persistă și a fost alimentată de o parte a mass-media. Există încercări ale unor state de a pasa responsabilitatea problemei romilor doar în sarcina țărilor de proveniență, o strategie care s-a dovedit superficială și ineficientă. Problema nu se rezolvă prin expulzări în masă, stimulente financiare sau închiderea granițelor. Fiind o problemă pan-europeană, este nevoie să o gestionăm cu mijloace și instrumente europene adecvate.

E adevărat că problema integrării romilor este foarte complicată, având în vedere problemele de discriminare, lipsa educației, izolare, excluziune și multe altele. Dar ea se poate rezolva printr-o colaborare strânsă între autoritățile europene și cele naționale sau locale pentru găsirea acelor soluții cu adevărat eficiente pe termen mediu și lung.

Agerpres: Ați participat recent, alături de premier, la o întâlnire cu omul de afaceri George Soros. Victor Ponta a precizat public ulterior că în cadrul discuției s-a vorbit și despre interesul arătat de Soros pentru realizarea unui Institut European de Integrare a Romilor. Care este stadiul proiectului și care ar urma să fie aportul lui George Soros la acesta?
Damian Drăghici: Într-adevăr, Institutul European al Romilor, în momentul în care va deveni realitate, va reprezenta un pilon fundamental al dezvoltării identitare a comunităților de romi din Europa, mai ales acum când atât atitudinile anti-rome, cât și discriminarea rasială capătă noi și noi valențe și devin instrumente de manipulare politică în mâna extremiștilor radicali de dreapta.

Avem politici naționale, avem fonduri europene și naționale alocate, sau cel puțin pe hârtie atribuite, pentru a administra complexitatea problematicii comunității rome din Europa. Dar faptul că vorbim de o sumă de comunități, de un cumul de specificități, ce trebuie atent luate în considerare și analizate, creează premisele pentru a permanentiza efortul acestei minorități de a-și defini și promova identitatea, atât cea culturală, cât și cea etnică. Pentru acest lucru este nevoie de existența cât mai urgentă a unui for funcțional format din intelectualitatea romă, care să fie susținut de actori interguvernamentali și non-guvernamentali de pe scena internațională, pentru a legitima eforturile ce se fac în scopul eliminării barierelor existente.

În acest sens, Institutul European al Romilor va fi determinantul principal al acestor eforturi. În ceea ce privește dialogul pe care domnul George Soros l-a avut cu premierul român, Victor Ponta, vă pot confirma cu siguranță că Executivul român este printre susținătorii acestei inițiative. Prezența României în Consiliul Europei a făcut ca premierul român să se alăture eforturilor secretarului general al Consiliului Europei, dl. Thorbjorn Jagland, de a face ca această inițiativă să devină realitate și Institutul European al Romilor să devină funcțional începând cu primăvara lui 2015.

În orice caz, dată fiind susținerea constantă și importanța pe care domnul George Soros a avut-o față de cauza populației rome din Europa, sunt convins că își dorește ca eforturile sale să fie continuate într-un mod concret și, din perspectiva înființării Institutului European al Romilor, sunt convins că își va folosi toate abilitățile de mediator pentru a aduce toți decidenții la aceeași masă și pentru a-i convinge de necesitatea acestui demers.

Agerpres: Dorin Cioabă, unul dintre liderii comunității rome din România, a lansat recent ca propunere interzicerea căsătoriilor între romi la vârste fragede. Cum priviți această propunere și ce credeți că ar putea face
statul român ca plus legislativ în acest sens?

Damian Drăghici: Consider că legile statului trebuie respectate de toți cetățenii, mai ales în condițiile în care acestea sunt clare și lipsite de echivoc. Prevederi care stabilesc vârsta legală pentru căsătorie există în Codul civil și nu pot fi dublate de interdicții speciale. Eu consider că justiția este aceeași pentru toți cetățenii României.
România este un stat de drept, cu legi în vigoare care trebuie respectate de toți cetățenii, indiferent de minoritatea căreia îi aparțin. Art. 272 din Codul civil reglementează concret acest aspect.

Agerpres: Credeți că formațiunile politice ale romilor ar trebui să joace un rol mai important și intenționați să vă implicați într-un astfel de demers?
Damian Drăghici: Formațiunile politice etnice nu fac, după părerea mea, decât să acutizeze atât atitudinile radicale din rândurile cetățenilor ne-romi, cât și în rândurile comunității. Legitimitatea în cadrul acestei probleme specifice, și anume varietatea și diversitatea complexității problematicii comunităților rome, se creează prin muncă și rezultate obținute, nu cred că prin afilierea la un partid "etnic".

Agerpres: Cum ați reușit să împăcați muzica și politica în această perioadă scursă de la preluarea mandatului de senator?
Damian Drăghici: M-am retras din viața artistică în mai 2011, cu un an înainte de a intra în viața politică.

Agerpres: Mai aveți timp pentru proiecte muzicale și dacă da, care sunt acestea?
Damian Drăghici: Nu m-am mai implicat în proiecte muzicale. Am participat la un număr limitat de evenimente caritabile, în care m-am regăsit ca valori.

Tag-uri: damian draghici, unpr, romi, alegeri europarlamentare, george soros
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Damian Drăghici: Problema romilor a fost folosită de politicieni extremiști din UE pentru a bloca accesul României la Schenchen .




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

WOWbiz

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi