Daniel Morar, fost şef al DNA, în prezent judecător la Curtea Constituţională, a explicat, într-un interviu acordat revistei Dilema veche, că atât într-un regim totalitar, cât şi într-unul democratic serviciile secrete sunt “stat în stat”, iar puterea lor trebuie limitată, fiind necesar a se urmări ca activitatea acestora să nu intre în coliziune cu drepturile cetăţenilor.
Daniel Morar a făcut aceste precizări în contextul deciziei CCR din februarie, care a decis că prevederile legii care dădea posibilitatea „şi altor structuri specializate ale statului” – în speţă SRI – de a face interceptări, nu doar organului de cercetare penală sau ofiţerilor de poliţie judiciară, sunt neconstituţionale.
“Trebuie ştiut că orice serviciu de informaţii sau poliţie secretă, şi într-un stat totalitar, dar şi într-un stat democratic, este considerat stat în stat, după cum observă Hannah Arendt (n.r. – autoare germană care a abordat temele totalitarismului şi antisemitismului). Şi un asemenea serviciu doreşte şi tinde să aibă cît mai multă putere. E ceva natural şi nu trebuie nimeni condamnat pentru asta. Dar această putere trebuie limitată pentru că, după cum observă tot Hannah Arendt, simpla deţinere a unor informaţii clasificate oferă respectivului serviciu o superioritate decisivă în raport cu celelalte elemente ale administraţiei unui stat şi induce teamă”, a declarat Daniel Morar.
Fostul şef al DNA a declarat că întotdeauna trebuie urmărit ca puterea serviciilor secrete să nu intre în coliziune cu drepturile fundamentale ale cetăţeanului. “Cine are rolul ăsta? Îl are legiuitorul, pentru că el construieşte legile pentru o instituţie. Ce se întîmplă însă cînd statul nu pune această limită nici prin Guvern, nici prin Parlament, adică prin corpul său legiuitor? Şi la noi, ca şi în alte state, atunci revine curţilor rolul de a limita această putere. Curţile constituţionale sau curţile supreme care au şi atribuţii de curţi constituţionale intervin pentru a menţine echilibrul între nevoia de securitate (vedem acum pericolul terorismului) şi nevoia de libertate”, a mai spus fostul şef al DNA.
Ne puteți urmări și pe Google News
În 14 martie decizia CCR privind interceptările a fost publicată în Monitorul Oficial. Pe 16 februarie Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică dispusă direct de procuror sau care poate fi făcută, la cererea procurorului, de către alte organe specializate ale statului.
Judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit că articolul 142, alineatul 1 din Codul de Procedură Penală, care spune că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”, este neconstituţional.
Recomandările noastre
