Potrivit DNA, din analiza actelor şi lucrărilor deja administrate până la acest moment ” rezultă suspiciunea rezonabilă că cei doi demnitari au săvârşit infracţiunile pentru care sunt urmăriţi penal, faptele fiind de o gravitate deosebită. În plus, se constată că privarea de libertate la acest moment este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică”.

În acest sens ”menţionăm că la acest moment lăsarea în libertate a inculpaţilor ar influența negativ activitatea de urmărire penală, existând riscul real al influențării martorilor/suspecților, persoane din anturajul inculpaţilor, cu atât mai mult cu cât nu au fost identificate încă toate persoanele implicate în cauză şi nu s-a stabilit pentru fiecare rolul şi contribuţia concretă în activitatea grupului infracţional”.

Corupția, ca amenințare pentru democrație

”În situaţii de genul celor din prezenta cauză este imperios necesar ca statul să aibă mijloace utile pentru contracararea fenomenului corupţiei sau cel puţin limitarea efectelor acestuia, dată fiind evoluţia acestui fenomen care reprezintă o ameninţare pentru democraţie şi drepturile omului. Este regretabil că tocmai persoanele însărcinate cu aplicarea şi respectarea legii și care are trebui să se simtă învestite cu grija înfăptuirii justiţiei  devin potenţiali subiecţi activi ai unor asemenea infracţiuni, dintre cele mai grave, care încalcă orice principiu echității sociale, punând în pericol însăşi stabilitatea instituţiilor democratice şi a fundamentelor morale ale societăţii”, se arată în cererea de arestare a celor doi.

Furturi de milioane de euro

”Nu în ultimul rând se reţine perseverenţa infracţională evidenţiată de săvârşirea mai multor infracţiuni, de către inculpaţii cercetaţi; implicarea mai multor persoane; existenţa anumitor înţelegeri infracţionale bine statornicite, între participanţi; convingerea celor implicaţi că ar fi putut obţine sume de bani importante, de ordinul sutelor de milioane de euro prin orice mijloace nelegale, încrederea  publicului larg în legalitatea actului de justiţie şi legalitatea actelor de proprietate emise de autorităţile statului, cu consecinţa sporirii gradului de vulnerabilitate a sistemului judiciar şi administrativ; toate acestea, fiind elemente de natură a evidenţia efectele negative produse”, se mai arată în document.

Grad ridicat de pericol social

În plus, ”natura infracţiunilor presupus a fi fost săvârşite de către cei doi, modul în care aceştia au acţionat, conturează un grad ridicat de pericol social al faptelor pentru care sunt cercetaţi, constând în starea de nelinişte, în sentimentul de insecuritate în rândul societăţii civile, generat de rezonanţa socială negativă a faptului că inculpaţii asupra cărora planează acuzaţia comiterii unor asemenea infracţiuni ar putea fi cercetaţi în stare de libertate.

Oprobiul public

Astfel, infracţiunile cercetate în cauză, prinnatura lor şi prin gradul de pericol social abstract pe care îl implică, creează un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere gravitatea acestui fenomen infracţional şi limitele ridicate de pedeapsă stabilite de lege, elemente de natură a stârni o reacţie de oprobiu general puternică, astfel încât într-o asemenea situaţie privarea de libertate se justifică, chiar şi în lipsa antecedentelor penale ale inculpaţilor.

La aprecierea pericolului concret al infracţiunilor săvârşite trebuie avută în vedere şi reacţia societăţii la asemenea fapte, prin care au fost lezate relaţiile sociale a căror formare, desfăşurare şi dezvoltare normală impun comportarea onestă a fiecărui funcţionar în raporturile de serviciu, precumşi la combaterea faptelor de venalitate care aduc atingere credibilităţii de care trebuiesă se bucure instituţia în care acesta îşi desfăşoară activitatea.

Neîcrederea în instituții

În absenţa unui răspuns ferm al autorităţii judiciare, lăsarea în libertate a inculpaţilor acuzaţi de fapte de o asemenea gravitate, poate crea în rândul cetăţenilor un sentiment de neîncredere în organele statului şi temerea că valorile sociale nu pot fi protejate în mod eficient în situaţia unor fapte de acelaşi gen.

”Prin urmare, apreciem că infracţiunile de care sunt acuzaţi inculpaţii sunt în măsură să lezeze ordinea socială, respectul şi încrederea de care autorităţile statului trebuie să se bucure în faţa comunităţii şi a cetăţenilor, lipsa de respect şi de încredere a populaţiei în instituţiile statului cunoscând o creştere alarmantă pe fondul unor astfel de fapte, al căror număr poate crește în situația în care justiția nu ar interveni prompt pentru sancționarea acestora”, se mai arată în document.