Editura Evenimentul si Capital

De ce nu trebuie lăudată sau acuzată Laura Codruța Kovesi | EDITORIALUL EVZ

Simona Ionescu
Autor: | | 15 Comentarii | 4146 Vizualizari

Ultimele două săptămâni au fost marcate de atacurile susținute la adresa șefei DNA, Laura Codruța Kovesi.

 Articole de presă, emisiuni tv cu tematică, din platoul cărora n-au lipsit consacrații ”părerologi”, au avut-o ca subiect pe Kovesi, acuzată de tot felul de lucruri ca procuror ce coordonează lupta împotriva corupției. Categoric, au fost și critici susținute cu argumente corecte, însă în ansamblu s-a simțit punerea la zid a șefei DNA care ar aspira la încă un mandat în fruntea instituției.

De celaltă parte, jurnaliștii-militanți s-au angajat în pledoarii publice exagerate și vădit părtinitoare în momentul în care o trăgeau la răspundere pe Raluca Prună, noul ministru al Justiției, pentru că nu dăduse garanții ferme că Laura Codruța Kovesi va fi nominalizată pentru încă un mandat la DNA, chiar dacă, legal, e vorba de organizarea unui concurs și de înscrierea mai multor candidați în competiție. Încrâncenarea acestor apărători ai doamnei Kovesi, precum și lipsa unei argumentații pertinente, n-au avut alt efect decât unul asemănător cu cel al persoanelor care văd în activitatea șefei DNA răul absolut.

Cred că nu mai e un secret pentru nimeni că, de fapt, e vorba de interese de grup și personale și că se vorbește și se scrie tot mai des despre pregătirea intrării Laurei Codruța Kovesi în politică. Jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob, pe Inpolitics.ro, a publicat o analiză bine motivată, în acest sens. Poate fi posibil, așa cum susține BT Iacob, ca în 2019, după încă un mandat la DNA, Kovesi să intre în cursa prezidențială, dacă va vrea și actualul președinte, Klaus Iohannis. Pentru că în pixul acestuia, stă, până la urmă, re-nominalizarea Codruței Kovesi. Dar, oare, poporul care l-a adus pe Iohannis la Cotroceni ar vrea?

Eu văd lucurile puțin mai nunțate, cu bile albe și bile negre în activitatea DNA-ului condus de Kovesi. Evident că și procurorii greșesc, că au fost cazuri unde excesul de zel sau abuzul au escaladat legea, iar presa a semnalat. Activitatea în ansamblu a DNA (și aici extind atribuțiile!), sub conducerea lui Daniel Morar și apoi a Laurei Codruța Kovesi, trebuie spus că a avut rezultate fără precedent în lupta împotriva corupției. Și am să argumentez cu cifre.

Despre corupție a început să se discute serios în anul 1993. Parlamentul, așa crud cum era el în anii de început, își făcuse obiceiul și, anual, dădea publicității un raport despre tot felul de cazuri de răsunet, dar și despre ”modul în care organele statului cu atribuții specifice se implica în respectarea legii”. La începutul anului 1993, Guvernul a adoptat ”un program de măsuri privind protecția patrimoniului public, combaterea corupției și apărarea intereselor populației”. Suna bine, nu? A trimis planul de măsuri și ministerelor, prefecturilor, consiliilor județene și altor instituții. În cadrul Inspectoratului General de Poliție s-au creat Brigăzile de combatere a crimei organizate și Serviciile pentru combaterea corupției. La nivelul Guvernului s-a constituit Comisia guvernamentală de control, coordonată de Corpul de Control al Primului-ministru, în care au fost incluși specialiști din Direcția generală a controlului financiar de stat, Garda Financiară, Direcția Vămilor și IGP. Care au fost rezultatele luptei împotriva corupției?

Conform datelor din Raportul pe 1993 al comisiei parlamentare, Poliția a descoperit și a sesizat Parchetele în 10.146 de acte de corupție, comise de 3.012 persoane din administrație, regii autonome și societăți comerciale cu capital de stat. La acestea s-au mai adaugat peste 1.500 de cazuri de abuzuri grave și corupție prin care ”au fost afectate grav interesele statului”. Interesant este că, în ciuda reorganizării instituțiilor, în comparație cu anul 1992, în 1993 s-a înregistrat o creștere a infracțiunilor cu 67%, iar a numărului persoanelor participante, cu 62%. Instanțele judecătorești au condamnat pentru corupție 268 de persoane, față de 215 persoane condamnate definitiv în 1992.

Majoritatea îndeplineau funcții de mică importanță și, se subliniză în document, „faptele inculpaților aveau un caracter nesemnificativ”, dar și că organele de poliție, parchetele și instanțele judecătorești au demonstrat „o orientare inadecvată, lipsă de fermitate și exigență în combaterea fenomenului corupției”.

Cam așa s-au rostogolit statisticile până la schimbarea tacticii de către Daniel Morar, numit în fruntea DNA, și pe parcursul anilor în care instituția a fost condusă de Laura Codruța Kovesi. Fața de 1993, bilanțul anului 2014 arată altfel: au fost soluționate 4.125 de dosare de corupție, implicând oameni cu funcții grele în stat, au fost condamnate definitiv 1.140 de persoane, iar 135 de inculpați au fost achitați de către instanțe.

Crede cineva că românii vor uita că DNA-ul, sub conducerea lui Morar și Kovesi, a băgat adânc cuțitul în măruntaiele corupției? Nicio șansă, în opinia mea, și cred că-s inutile și odele și atacurile gratuite la adresa lui Kovesi sau Morar. Faptele vorbesc cel mai bine. Un ultim exemplu, ca să închei într-o notă veselă!

În 1993, Toni Greblă, pe atunci prefect de Gorj, n-a fost pus sub acuzare pentru semnarea unor contracte privind importul și utilizarea deșeurilor. Depozitase 1-3 milioane tone de deșeuri și cauciucuri industriale în minele de cărbune. În schimb, anul trecut, procurorii DNA l-au prins pe judecătorul Greblă cu afaceri cu struți, capre și un peșcheș de două rochii turcești.

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.




Alte articole din categoria: Opinii EVZ

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro