De ce procurorul DNA nu a mai cerut arest la domiciliu în cazul Elenei Udrea

De ce procurorul DNA nu a mai cerut arest la domiciliu în cazul Elenei Udrea

Fostul ministru al Dezvoltării Regionale are libertate de mișcare și este cercetată sub control judiciar. Ea a beneficiat și de o decizie de neconstituționalitate care a anulat un articol din Codul de Procedură Penală

Fostul ministru al Dezvoltării Regionale, deputata Elena Udrea (42 de ani), a scăpat de măsura arestului la domiciliu, potrivit unei decizii date ieri de Curtea Supremă, în dosarul „Gala Bute”. Decizia este definitivă, iar Elena Udrea va fi judecată sub control judiciar. În acest dosar, ea a stat 72 de zile în arest preventiv, 40 de zile în arest la domiciliu. Dosarul este în faza de Cameră Preliminară.

Procurorul DNA nu a mai cerut ieri arestarea la domiciliu a Elenei Udrea pentru că, în 7 mai, Curtea Constituţională (CCR) a decis că dispozițiile articolului 222 din Codul de Procedură Penală încalcă legea fundamentală, întrucât nu este precizată durata maximă a arestului la domiciliu în procedura de cameră preliminară şi în cursul judecăţii în primă instanţă. Astfel, exista riscul, odată cu publicarea în Monitorul Oficial a deciziei CCR, ca Elena Udrea să rămână fără nicio măsură preventivă.

„Prezumția de nevinovăție”

Ne puteți urmări și pe Google News

Elena Udrea s-a prezentat ieri la Curtea Supremă și a contestat și ea această măsură. „Ceilalți din dosar au permanent măsuri mai ușoare decât mine, ceea ce mie îmi arată că, dacă se păstrează această situaţie, există o opinie formată a judecătorilor, ceea ce este foarte grav, că aș fi mai vinovată decât ei sau că aș fi vinovată, cât timp beneficiez de prezumția de nevinovăție, dar şi susţin că sunt nevinovată”, a declarat fostul ministru.

Curtea Supremă se va pronunța mâine pe solicitarea apărătorilor Elenei Udrea, de a trimite dosarul „Gala Bute” înapoi la DNA, pentru refacerea rechizitoriului. Avocații acuză că faptele descrise în actul de sesizare al instanței sunt inexacte, ambigue și contradictorii. Procurorii DNA susțin că rechizitoriul cuprinde o descriere adecvată și detaliată a faptelor, cu trimitere la probe.

Dosarul „Gala Bute”

● Arest la domiciliu: 7 mai- 16 iunie;

● Arest preventiv: 30 aprilie – 7 mai – Penitenciarul Târgșor;

● Arest preventiv: 25 februarie - 30 aprilie; - Arestul Capitalei;

● Cazul a fost trimis în judecată pe 21 aprilie.

Dosarul „Microsoft”

● Arest preventiv: 11 februarie – 17 februarie;

● Arest la domiciliu: 18 februarie- 17 martie;

● Ancheta privind-o pe Elena Udrea este pe rolul DNA

„Poate fi pentru o perioadă nelimitată!”

Curtea Constituțională a declarat necostituțional articolul privind arestul la domiciliu, în cazul unei excepții ridicate de iordanianul Ala Hani Khalil Hassan. Acesta era arestat la domiciliu într-un dosar DIICOT, fiind acuzat de fraude economice. Judecătorii au motivat și în baza unor decizii date de CEDO. „Curtea reține că dispunerea măsurii arestului la domiciliu, în procedura de cameră preliminară și a judecății în primă instanță, fără a se reglementa cu privire la termenele pentru care poate fi dispusă și durata maximă a acesteia, nu asigură un just echilibru între interesul public și cel individual, întrucât această măsură poate fi dispusă pentru o perioadă nelimitată de timp”, au arătat judecătorii.