Politica

De la Kalaşnikov la distonocalm

Autor: | sâmbătă, 26 ianuarie 2008 | 0 Comentarii | 0 Vizualizari
Ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, şi-a construit o carieră bazată pe doi piloni: supuşenie faţă de şefi şi agresivitate faţă de cei care îl critică.

A ieşit la rampă, în ultima perioadă, cu declaraţii agresive sau controversate. După ce „Evenimentul zilei“ a publicat un articol critic la adresa ministerului - „Riscograma Nicolăescu e bolnavă la cap“ - ministrul a trimis o replică dură. Fără a-l nominaliza pe preşedintele Traian Băsescu, Nicolă escu face trimitere la un „om“ care „a strâns în jurul său o adunătură de frustraţi şi incompetenţi“.

De altfel, ministrul sănătăţii a dovedit că are o aversiune puternică faţă de Băsescu. El l-a acuzat pe şeful statului că l-ar fi jignit la telefon pe Teodor Meleşcanu, dar informaţia a fost dezminţită chiar de ministrul interimar al justiţiei.

Trecut discret la regia de arme


Foarte vocal în ceea ce-i priveşte pe adversarii săi politici, Nicolăescu s-a dovedit relativ discret în ceea ce priveşte trecutul său. Potrivit CV-ului său oficial, el a lucrat, înainte de 1989, la Ministerul Comerţului. Totuşi, ziarul „Adevărul“ a publicat, în 2006, un articol potrivit căruia Eugen Nicolăescu ar fi lucrat, de fapt, la Regia de Tehnică Militară (Ratmil), aflată în structura acestui minister.

Ministrul a trecut însă în CV-ul său doar faptul că a lucrat la Ratmil din 1991. Nu e vorba doar de un detaliu calendaristic, pentru că, înainte de 1989, Ratmil a fost implicată într-o serie de tranzacţii cu arme ale regimului comunist. Printre produsele comercializate sau numărat un avion de vânătoare construit împreună cu Iugoslavia, două variante de arme semiautomate bazate pe AK-47 sovietic sau un tanc bazat pe proiectul Leopard (RFG).

Nicolăescu a declarat cotidianului menţionat că a lucrat la Ratmil şi înainte de 1989, la Serviciul comercial, dar a susţinut că era imposibil ca vreunul dintre angajaţii Ratmil să ştie despre traficul cu arme al lui Ceauşescu. Cert este că, după 1990, Nicolăescu promovează rapid, ajungând în 1997 director general, post pe care l-a deţinut până în 1999.

De la Stolojan la Tăriceanu

În 2000, Nicolăescu s-a transferat în politică venind la liberali, braţ la braţ cu Stolojan. Soţia sa a lucrat cu fostul premier la Tofan Group. Relaţia bună cu acesta i-a adus un post în conducerea centrală a PNL. Ascensiunea sa a fost favorizată şi de faptul că mulţi dintre colegii lui de partid purtau în spate povara de imagine a guvernării CDR şi evitau să atace PSD, iar Nicolăescu era unul dintre cei mai activi liberali, eclipsat doar de Mona Muscă.

După ce liberalii au ajuns la putere, Nicolăescu s-a implicat în frământările din partid. În vara anului 2005, când Stolojan a făcut prima încercare de întoarcere în fruntea partidului, Nicolă escu a trimis, în numele filialei Mureş, un comunicat de susţinere. Ulterior, liberalii mureşeni s-au răzgandit ca prin farmec, iar Tăriceanu a descoperit calităţile administrative ale lui Nicolăescu, care a ajuns ministrul sănătăţii. Fosta relaţie cu Stolojan s-a dovedit benefică: de câte ori a fost un scandal în sănătate, Tăriceanu nu i-a atins un fir de păr, de teamă să nu plece la PLD.


SPUNE-TI PAREREA

Libertatea

B1

RTV

Realitatea

Unica

Ziare.com

Capital

Doctorul Zilei

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.