Ideea că viaţa pe Pământ a venit de altundeva, adusă întâmplător de alte obiecte spaţiale – ori chiar, intenţionat, de o civilizaţie extraterestră – circulă de mult, atât în lumea oamenilor de ştiinţă, cât şi în universul SF. Dar ce spuneţi de ideea, la fel de captivantă pentru imaginaţie, a unui eveniment invers: „însămânţarea” altor corpuri cereşti cu „germeni ai vieţii” terestre? Această posibilitate - ca viaţa de pe Terra să fi ajuns şi pe alte planete, punând şi acolo bazele unor biosfere, probabil diferite de a noastră, dar avându-şi originea tot în ea – a început să fie luată în seamă de astronomi, astrofizicieni, chimişti şi biologi şi este azi obiect de cercetare şi reflecţie pentru tot mai mulţi specialişti, care speră să desluşească, explorând-o, câteva dintre marile mistere ale Cosmosului şi ale vieţii.
Viaţa călătoreşte de colo-colo prin Univers?
Când e vorba să explice modul în care a apărut viaţa pe Pământ, marea majoritatea a oamenilor de ştiinţă acceptă, într-o versiune sau alta, teoria abiogenezei, care explică modul în care, în condiţiile existente pe Terra acum 3,5 miliarde de ani, s-ar fi putut forma substanţe organice complexe, ce intră în alcătuirea materiei vii, din substanţe anorganice mai simple şi în care ar fi putut apărea forme de viaţă din materia neînsufleţită.
Un număr mult mai mic de savanţi preferă o explicaţie alternativă: ei consideră că timpul a fost prea scurt pentru ca viaţa să apară pe Pământ prin abiogeneză şi cred că, măcar într-o formă foarte rudimentară, „germeni ai vieţii” ar fi sosit, gata formaţi, din spaţiul cosmic, aduşi de meteoriţi sau comete care s-au ciocnit cu Pământul în tinereţea planetei noastre. Această viziune are în vedere posibilitatea unor germeni ai vieţii de a călători prin spaţiu de la un corp ceresc la altul – aşa-numitapanspermie.
Ne puteți urmări și pe Google News
O variantă a acesteia, mai îndrăzneaţă, este aşa-zisa panspermie dirijată: ideea tulburătoare conform căreia o planetă – în speţă, Terra - ar fi fost intenţionat „însămânţată” cu viaţă de către o civilizaţie extraterestră, mai avansată. Deşi prea adesea obiect al speculaţiilor celor pasionaţi de OZN-uri şi extratereştri, această ipoteză a avut susţinători şi printre savanţi. Poate cel mai ilustru dintre cei care şi-au legat cândva numele de ea a fost Francis Crick, laureat al Premiului Nobel, pentru descoperirea structurii ADN-ului, una dintre cele mai mari descoperiri ştiinţifice ale tuturor timpurilor.
Dar, dacă vorbim de posibilitatea unor germeni ai vieţii de a călători prin spaţiu de la un corp ceresc la altul, n-ar trebui să luăm în considerare posibilitatea ca procesul să aibă – sau să fi avut loc – şi în sens invers: forme de viaţă plecate de pe Terra să fi ajuns pe alte planete, instalându-se şi evoluând acolo?Continuaera pe Descoepră.ro.
Recomandările noastre
