O statuie uriașă, construită clandestin, pe timpul comunismului, a fost scoasă la mezat de fostul primar și a ajuns în curtea unui om de afaceri. În localitatea din care a plecat, în urmă cu peste 650 de ani, strămoșul lui Ștefan cel Mare este ascuns calul voievodului și un dinozaur în mărime naturală, cumpărat de un alt afacerist local

Un scurt popas în Maramureșul istoric ne-a prilejuit o descoperire uluitoare. În locul din care a plecat, în urmă cu peste șase secole, Bogdan Vodă, întemeietorul Moldovei, primul său bust, realizat cu sacrificii deosebite de oamenii locului, în vremea comunismului, a fost vândut unui om de afaceri.

Statuia lui Bogdan Vodă a fost construită fără știrea dictatorului Ceaușescu

Dincolo de semnificația istorică a ceea ce reprezintă domnitorul, strămoș al lui Alexandru cel Bun și al lui Ștefan cel Mare, povestea statuii uriașe care îl înfățișa pe Vodă călare are o istorie aparte și era, până acum, ascunsă de ochii presei și ai lumii.

FOTO: După 1989, l-a vândut pe voievod

Ascuns de ochii călătorilor

Călătorul care străbate Valea Izei, pe drumul care leagă Sighetul Marmației de Borșa, și trece pe lângă cuvioasele plaiuri ce împrejmuiesc Mănăstirea Bârsana, îi este aproape imposibil să nu observe un ansamblu arhitectural care îl înfățișează pe Bogdan Vodă, situat în comuna cu același nume, chiar în fața Primăriei. În apropiere se află o biserică din lemn, monument istoric vechi de aproape 300 de ani. Peste drum de sfântul lăcaș, aproape neobservat, pe partea stângă coboară un drumeag, până la marginea Izei. Privirile ne-au căzut pe o construcție din piatră ce, din spate, părea dinozaur, iar din față, cal. De aproape, am putut vedea că, de fapt, sunt două statui imense: un cal și un dinozaur. Dinozaurul era adăpostit sub un acoperiș din lemn, iar de o parte și de cealaltă a calului uriaș se aflau picioarele a ceea ce a fost, odată, un călăreț.

Statuia dinozaurului, un pretext

Doi bătrâni ne-au spus că aceea era statuia lui Bogdan Vodă, ce urma să fie așezată pe o colină, în locul unei troițe „răpusă” de trecerea timpului. Uriașele statui au fost făcute înainte de 1989, la inițiativa fostului primar Vasile Deac, zis „Moșu”, acum în vârstă de 86 de ani. Primarul actual, Ioan Deac, ne-a spus că nu știe mare lucru despre acele două construcții și că ar vrea să le dărâme. Moșu ne-a spus că, datorită lui, fosta comună Cuhlea se numește, din anul 1973, Bogdan Vodă. Țăran cu patru clase, maramureșeanul a fost primar din 1967, timp de 14 ani. Apoi, viceprimar până la Revoluţie. „Am umblat la miniștri, la secretari de partid, să construim statuia. La Vasile Bărbuleț, fost secretar PCR, la ministra Culturii, Suzana Gâdea, la ministrul minelor, Ioan Folea. M-au ajutat, dar n-au vrut să aprobe o construcție din bronz, că nu voia Ceaușescu”, susține „Moșu”. Cei care au donat tonele de ipsos și ciment au fost Întreprinderea Minieră Borşa şi IPEG. „Ca să aibă acoperire, au comandat un dinozaur, pentru Muzeul de Geologie. A venit un băiat de la întreprinderea minieră căruia îi asiguram casă și masă și a făcut statuile. Am strâns și bani de la oameni ca să putem termina treaba, dar a venit Revoluția… ”, a completat fostul primar.

Și calul este de dat

A fost supărat „Moșu” o vreme că localnicii l-au dat jos în 90, dar oamenii l-au reales primar în anul 1994. El ne-a povestit că, între timp, și-a înființat și o societate denumită, cum altfel, „Bogdan Vodă”. Prin această societate, „Moșu”, a vândut bustul lui Bogdan Vodă, abandonat, după Revoluție, pe malul Izei: „În 1990, nu a mai avut cine să termine lucrarea. Tânărul acela a plecat și ce era să fac? Ca să pui ditamai statuia pe deal îți trebuia elicopter. Așa că i-am vândut statuia unui om din Borșa, Gheorghe Roman, înainte de anul 2.000”. Spune că a luat 80 de milioane de lei vechi, echivalentul a circa 40.000 de euro. Afaceristul, sculptor de meserie este cunoscut în Borșa ca „Ghica Moașii”, fiindcă mama lui a fost moașă, așa cum ne-a mărturisit. Roman a venit cu o macara să poată desprinde bustul de cal, i-a tăiat picioarele domnitorului și l-a transportat în „Perla Maramureșului”, pensiunea din stațiunea Borșa, unde se vede și astăzi. „Calul nu era gata, nu avea nici coada terminată”, ne-a zis Roman.

FOTO: Ansamblul arhitectural din centrul localității Bogdan Vodă, inaugurat în anul 2008

Visul de bronz

L-am întrebat pe bătrân ce face cu calul. „E de vânzare și aista. Dacă dă cineva 150 de milioane, îl dau”. Despre dinozaur spune că este, deja, vândut unui afacerist din localitatea Ieud, cu 100 de milioane de lei:

Fostul primar are meritul că și-a adus un aport important la înălțarea unui complex statuar din bronz al domnitorului Bogdan Vodă – călare - înconjurat de nobili. El ne-a povestit că, de-a lungul timpului, pentru acest vis a umblat pe la vreo 16 miniștri ai culturii. A găsit înțelegere la Răzvan Teodorescu, care i-a aprobat cererea, în anul 2001. În anul 2008, complexul statuar, realizat de sculptorul Ioan Marchiș, la Baia Mare, a fost adus și inaugurat în fața primăriei.

Un sculptor devenit afacerist

Statuia uriașă, construită clandestin, pe timpul comunismului, a fost vândută omului de afaceri din Borșa, Gheorghe Roman (foto). „Sunt sculptor în lemn și am făcut bani în Franța, unde, la începutul anilor 90, am vândut multe sculpturi. Banii i-am investit într-un restaurant și o pensiune”, ne-a declarat Roman. Deși primarul zice că a luat 80 de milioane, afaceristul spune că a dat 100 de milioane pe bustul lui Vodă.

FOTO: Gheorghe Roman

Strămoșul lui Ștefan cel Mare

Bogdan I - născut înainte de 1307, conform izvoarelor istorice - a fost voievod al Maramureșului și domn al Moldovei. Este considerat întemeitorul Țării Moldovei, stat feudal de sine stătător, a cărei primă capitală a fost la Baia. Până atunci, Moldova, ca și Maramureșul, erau sub stăpânirea regelui Ungariei.

FOTO: Bogdana, lăcașul de cult din Rădăuți unde își doarme somnul de veci întemeitorul Moldovei și urmașii săi FOTO: PETRISȘOR CANĂ

Luptătorul

Bogdan s-a înțeles bine cu monarhul maghiar Carol de Anjou, însă, după moartea acestuia, a căzut în dizgrația fiului, Ludovic I de Anjou, pentru că nu l-ar fi susținut la tron. Drept urmare, cândva, după 24 iunie 1360 și înainte de 2 februarie 1365, Bogdan I a trecut în Moldova, cel mai probabil prin Pasul Prislop. Împreună cu fiii săi și cu o oaste mică, Bogdan I a învins armata urmașilor lui Sas – fiul lui Dragoș Voievod, descălecător în Moldova, supus al regelui Ungariei - și l-a alungat pe fiul acestuia, Balc, în Maramureș.

Bogdan Vodă a fost moștenitorul celui mai mare cnezat, format din 22 de sate

Perioada domniei lui Bogdan I în Moldova a fost de patru ani, conform Letopisețului de la Putna, între anul 1363 și sfârșitul anului 1367, În Maramureș, Bogdan era moștenitor, împreună cu fratele său, Iuga, al celui mai mare cnezat, compus din 22 de sate, cu centrul în comuna Bogdan Vodă (în trecut Cuhea).

„A dat foc la case”

Săpăturile arheologice de acolo au indicat existența unui mare incendiu, pus de unii istorici pe seama plecării lui Bogdan în Moldova. „Se spune că, la plecarea forțată din Maramureș, le-a cerut supușilor și rudelor sale să îl urmeze. Celor care au refuzat, le-ar fi dat foc la case”, ne-a povestit preotul satului, Vasile Chindriș. În Moldova, Bogdan Vodă prefera să stea mai mult la Rădăuți, unde și-a ridicat o frumoasă biserică din lemn (Bogdana) devenită, peste secole, loc de îngropare pentru domnii Moldovei. El și soția sa, Maria, au avut-o pe Margareta, sau Mușata, de unde provine nemul Mușatinilor, care a dat Moldovei pe Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare sau Petru Rareș. Nepotul întemeietorului Moldovei, Petru (Petru II), a înlocuit biserica de lemn cu una de zid. Ulterior, Ștefan cel Mare a refăcut toate pietrele de mormânt ale înaintașilor săi.

Mănăstirea Bârsana

Mănăstirea Bârsana este situată în Maramureșul istoric, pe valea Izei. Lăcașul de cult de pe dealul Humâna este atestat documentar de o diplomă, din 21 iulie 1390.

FOTO: Mănăstirea Bârsana, un lăcaș de cult-monument, din lemn și piatră, reconstruit pe locurile din care au fost alungați călugării români, în urmă cu peste 200 de ani FOTO:PETRIȘOR CANĂ

A dispărut în secolul al XVIII-lea, prin acțiunile Uniației, „o modalitate de prozelitism practicată de Biserica Romano-Catolică, prin care aceasta a încercat atragerea creștinilor ortodocși aflați sub vremelnică stăpânire catolică, la o formă de catolicism”, așa cum scria părintele Cleopa. Atunci, au fost distruse mai multe mănăstiri de pe teritoriul Transilvaniei. Mai târziu, a fost reconstruită, la mijlocul secolului al XVI-lea, de către familia lui Dragoș Voievod, pe una din proprietățile acestora

 Prigoana călugărilor

Vechea biserică de lemn a fost ridicată în anul 1711, în locul numit „Părul Călugărului” de preotul Ioan Ștefanca.

La Bârsana a fost, din anul 1735 până în 1740, reședința Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului. Episcopia a fost desființată în 1740. La 12 iulie 1791, a fost desființată și mănăstirea, iar călugării au fost alungați și s-au refugiat în Moldova, la Mănăstirea Neamț. Actuala biserică, reconstruită, a fost inclusă în patrimoniul cultural mondial UNESCO, împreună cu alte șapte biserici din județul Maramureș, în decembrie 1999.