100 de ani de ştiinţe matematice

Acum un veac, se înfiinţa SSMR, una dintre cele mai vechi societăţi ştiinţifice din România şi cea mai mare ca număr de membri dintre societăţile matematice europene. Radu Gologan povesteşte cu mândrie că societatea este constituită pe scheletul Gazetei Matematice, singura revistă românească cu o vechime de peste 100 de ani şi cu apariţie neîntreruptă de 115 ani.

Matematică la umbra viţei de vie

Actul de înfiinţare a SSMR a fost scris la via unui dintre membrii fondatori, la 31 august 1909, la Valea Călugărească. Membrii societăţii şi oficiali din educaţie se întâlnesc, astăzi, în acelaşi loc, pentru a marca secolul de când Ion Ionescu, profesor la Şcoala de Poduri şi Şosele, actuala Politehnică, el însuşi şef de şantier la podul Saligny, a scris că „Societatea de Ştiinţe Matematice din România, denumită în continuare prescurtat “Societatea”, este o Asociaţie, funcţionează cu sediul central în Bucureşti, Str. Academiei, nr. 14, Sector 1, pe o perioadă nelimitată.”

Probleme celebre

În 1908, cunoscutul matematician Gheorghe Ţiţeica, lansa în numărul 3 al revistei provocarea rezolvării în numere întregi a ecuaţiei  X2 + Y2 = Z2.  Problema nu era una nouă, soluţii parţiale existând (X=3, Y=4, Z=5 sau X=5, Y=12, Z=13) şi fiind întrebuinţate în practică încă din Antichitate. La acea vreme, miza pentru Ţiţeica era să „dau o metodă geometrică de a găsi toate soluţiunile, care e aşà de simplă şi intuitivă, încât fără să ştiu, poate, să fi fost cu toate acestea dată de cineva”.

La 10 ani după, Dan Barbilian (poetul Ion Barbu), lansează următoarea problemă.  „Fie axele  X'X şi Y'Y care se intersectează în O. Să considerăm vectorul A0A1 , cu originea pe axa X'X  şi extremitatea pe Y'Y. Se poate constatà uşor că orice alt vector B0B1, echipolentic cu A0A1 şi având origina şi extremitatea pe aceleaşi axe, se confundă neapărat cu acesta. Intr’adevăr, lăsând la o parte condiţia ca extremitatea B1 să se găsească pe axa Y'Y, locul ei geometric e o paralelă (unică) la  X'X, care taie pe Y'Y  în A1. Deci, problema înscrierii într’un anumit unghiu, a unui segment echipolentic cu un segment dat, are o singură soluţie, ceeace justifică afirmarea făcută mai sus”.

Între timp, Traian Lalescu aprofundase Pendulul lui Foucalt şi explicase pe larg cum funcţionează teoria, prin „ecuaţiunile” care îi erau la bază.

Elevul Traian Băsescu, rezolvitor de probleme

În anii '60 din secolul trecut, actualul şef de stat, pe atunci elev, era trecut printre cei care rezolvau probleme la Gazeta Matematică. „Este menţionat în paginile revistei printre rezolvitorii de probleme. De aici şi logica lui în actele şi discursurile sale. Primul lucru care te învaţă matematica (bine predată) este să gândeşti logic”, spune profesorul Petre Frangopol, consilier în Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS).