CORESPONDENŢĂ DE LA CERNOBÎL - 550 de milioane de euro: „cadoul” Fukushima pentru Cernobîl

Deşi donaţiile au fost salutate cu entuziasm de autorităţile de la Kiev, suma totală pentru proiect se ridică la 740 de milioane de euro, fără a pune la socoteală şi costurile unui nou punct pentru depozitarea deşeurilor nucleare. Termenul propus pentru finalizarea construcţiei este 2015.

O întâlnire pentru donatori

Summit-ul, axat, în special, pe discuţii privind siguranţa energiei nucleare şi adus în contextul recentului accident de la centrala japoneză Fukushima, a început marţi cu scopul de a aduna bani pentru acest proiect. Principala susţinătoare a refacerii instalaţiei cu fonduri internaţionale a fost Franţa, reprezentată la întâlnire de prim-ministrul François Fillon.

În urma discuţiilor, preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, le-a mulţumit statelor care au anunţat contribuţii, adăugând că problema de la Cernobîl nu este doar a Ucrainei, ci a întregii lumi. „Acum prioritatea Ucrainei este de a construi un nou container la Cernobîl, pentru reactorul 4, şi o instalaţie pentru deşeurile nucleare. Nu e important doar pentru noi, este o problemă globală”, a spus Ianukovici.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso a subliniat că UE va acorda alte 110 milioane de euro suplimentare, devenind astfel principalul donator al proiectului. „Dar trebuie să discutăm şi despre noi standarde de siguranţă privind energia nucleară. Cernobîl şi Fukushima reamintesc că riscurile nucleare nu se opresc la graniţă”, a adăugat Barroso.

Întâlnirea de la Kiev a fost marcată şi de un protest inedit: câteva tinere ucrainence s-au dezbrăcat de tricouri, purtând pancarte cu mesaje anti-energie nucleară. Au fost „ridicate” rapid de forţele de ordine.

Câteva contraste

Autorităţile ucrainene militează pentru obţinerea de fonduri internaţionale pentru Cernobîl de mai mulţi ani, subliniind necesitatea unui nou container pentru a ţine sub control radiaţiile ce sunt încă peste limitele normale în anumite zone din jur. Cu toate acestea, Ministerul pentru Situaţii de Urgenţe al Ucrainei a anunţat, luni, în cadrul unei întâlniri cu presa la centrala Cernobîl, că „zona interzisă” de 30 de kilometri din jurul instalației şi a localităţii Pripiat – devenită un „oraş-fantomă” după ce a fost evacuată în 1986 – ar putea fi redusă, pentru ca anumite terenuri să fie exploatate în economie.

„Apa e curată, aerul e curat, în general situaţia e pozitivă”, a spus ministrul pentru Situaţii de Urgenţă, Viktor Baloga. O anchetă a specialiştilor pe probleme nucleare va fi finalizată anul acesta şi va arăta dacă, în anumite localităţi din zonă, foştii locuitori se pot întoarce.

Tot în contrast cu pledoariile pentru noi măsuri de siguranţă la Cernobîl, un program de popularizare a ideii că zona este sigură s-a conturat încă de la sfârșitul anului 2010, ministerul organizând vizite controlate în „zona interzisă”. În trecut, acestea erau organizate de operatori turistici neoficiali şi erau  privite cu rezerve de către autorităţi.

Cum va fi noul „sarcofag”

Noul „sarcofag” ce ar trebui ridicat peste reactorul 4 de la Cernobîl este o structură cu diametrul de 257 de metri, o lungime de 167, înălţime de 110 metri şi cu o greutate de 29.000 de tone. „Va fi destul de mare ca să adăpostească Statuia Libertăţii”, susţin proiectanţii.

Noul scut împotriva radiaţiilor ar trebui construit în apropierea centralei şi mutat ulterior peste reactorul 4. În noaptea dintre 25 şi 26 aprilie 1986, acesta a explodat provocând cel mai grav accident nuclear din istorie. În urma acestuia, localităţile aflate pe o suprafaţă de 30 de kilometri pătraţi au fost evacuate. Norul reactiv a atins nivelul maxim în România  la 1 mai 1986, când Nicolae Ceauşescu a cerut într-o şedinţă specială a Comitetului Executiv al PCR ca populaţia să fie alertată, „dar fără date”, după cum arată o stenogramă a întâlnirii, devenită publică.