6.500 de bucureşteni morţi la un cutremur mare | VIDEO

„Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor pentru anul 2009” - realizat de specialişti din cadrul primăriei, prefecturii, dar şi din ministerele Internelor şi Locuinţelor - e primul document care ‚‚contabilizează’’ victimele şi pagubele materiale în caz de seism major şi le este de folos autorităţilor pentru a interveni prompt. Potrivit planului, 23.000 de imobile vor suferi avarii de gradul 4 şi 5, adică, fie avarii serioase la pereţi şi acoperişuri, fie distrugeri complete.

Nu mai puţin de 450.000 din cei 2,2 milioane de locuitori, cât are Capitala potrivit Evidenţei Informatizate a Persoanei, ar avea de suferit dacă seismul se va petrece în jurul orei 21.00. În schimb, dacă se va produce la prânz, numărul victimelor s-ar înjumătăţi. Actul specifică şi zonele care se vor inunda în cazul ruperii unuia dintre barajele oraşului.

1.000 de clădiri, avarii grave

Contrar opiniei generale, documentul precizează că cele mai multe clădiri care se vor prăbuşi (40%) sunt cele cu un etaj. „Din cele 23.000, pot suferi avarii grave (gradul de avariere 5) aproximativ 1.000 clădiri, dintre care peste 10% sunt înalte. În jur de 4.100 clădiri pot suferi avarii la nivel de condamnare, dintre care 9% sunt clădiri înalte”, se specifică în proiectul de hotărâre. Potrivit actului, Centrul Istoric este cel mai expus în cazul unui cutremur puternic.

Viceprimarul Mircea Raicu precizează însă că datele sunt relative: „Nimeni nu poate spune cu certitudine câte victime sau pagube vor fi, e o esti mare”.

Pe ordinea de zi a şedinţei de consiliu de vineri mai e un proiect de hotărâre, care prevede dotarea suplimentară a serviciilor din Bucureşti şi Ilfov, care intervin în situaţii de urgenţă. Potrivit lui Raicu, pompierii ar putea primi echipamente noi printr-un împrumut în valoare de zece milioane de euro.

Planul de Analiză şi Acoperire Riscurilor pentru anul 2009

RUPERE DE BARAJE

800 de case şi zeci de instituţii, inundate

Raportul aflat pe masa edililor Bucureştiului numără şi pagubele produse de ruperea barajelor: peste 800 de gospodării şi zeci de instituţii publice ar fi inundate, iar infrastructura rutieră din centrul şi nordul oraşului ar fi complet distrusă.

Astfel, ruperea barajului de la Lacul Morii ar afecta 58 de case, a celui din Herăstrău - 176 de gospodării şi patru blocuri, a celui din Mogoşoaia - 64 de case, urmat de Străuleşti - 43 de locuinţe, Griviţa - 364 de gospodării şi 8 blocuri şi Floreasca - 52 de case.

În plus, ar „intra la apă” clădiri precum Spitalul Universitar, Primăria Capitalei, Muzeul de Istorie, Hanul lui Manuc, Tribunalul Bucureşti, cimitirele „Herăstrău” şi „Catolic”, dar şi bisericile „Sf. Anton” şi Zlătari. Cele mai mari pagube s-ar produce, de departe, în cazul în care ar ce da Lacul Morii, spun specialiştii. În această situ aţie, apa ar ajunge pe Calea Victoriei, pe Bulevardul Unirii, pe str. Aristide Demetriade şi chiar pe Bulevardul Regina Elisabeta.



DIN GRIJĂ PENTRU CETĂŢENI

Consolidare seismică în ritmul melcului

„Numărătoarea” făcută de edilii Capitalei îi pune serios pe gânduri pe bucureşteni, mai ales că o primă grijă pentru ca un seism major să nu-i ia chiar pe nepregătite ar fi consolidarea clădirilorpericol public. La acest capitol însă, ‚‚urbea lui Bucur’’ stă la fel de prost ca şi restul ţării.

În ultimii 18 ani au fost consolidate doar 12 imobile, în condiţiile în care Bucureştiul are 392 de clădiri încadrate în clasa I de risc. Anul acesta, un singur imobil cu grad ridicat de risc seismic a fost consolidat de municipalitate, pe strada Ştirbei Vodă, iar în prezent se lucrează la reabilitarea a două blocuri cu gradul I de risc seismic, situate pe Calea Victoriei şi pe bulevardul Nicolae Bălcescu. Rămân aproximativ 320 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, care-şi aşteaptă rândul la consolidare, cele mai multe fiind în sectorul 1.

Conform hărţii seismice a Capitalei, oraşul e împărţit în patru zone, în funcţie de cât de tare se resimte un seism de 7 grade pe scara Richter. Astfel, în zona Aeroportului Otopeni, Casa Presei-Băneasa, dar şi în cartierul Pantelimon, pământul se mişcă cel mai tare şi pe o perioadă mai lungă. Pe locul doi sunt situate cartierele Militari, Panduri şi Drumul Sării, unde un cutremur major va fi resimţit destul de puternic. Pe locul trei sunt zonele Balta Albă, Gemenii- Vasile Lascăr, bulevardul Titulescu şi bulevardul Bălcescu.

Potrivit documentului întocmit de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, bucureştenii cei mai feriţi de cutremure locuiesc de-a lungul Dâmboviţei şi în zonele Metalurgiei şi IMGB.