800 de imobile stau să cadă

Mai puternic la bulgari

Seismul a durat foarte puţin, vreo două secunde, propagarea undelor - mai mult, în jur de 30 de secunde. „A avut mai multe replici de mică intensitate, cuprinse între 1 şi 3 grade pe scara Richter”, a precizat aseară Gheorghe Mărmureanu, directorul INCDFP.

Deşi s-a resimţit mai tare pe teritoriul Bulgariei, cutremurul nu i-a lăsat nepăsători nici pe românii de pe litoral. „Eram cu familia într- o coferătie din Mangalia, pe faleză. S-a simţit tare, ne-am speriat şi noi, şi angajatele de acolo. Mesele trepidau, au căzut paharele de pe tejghea”, a povestit Mirela Oprea, turistă din Râmnicu-Sărat.

3.585 de imobile-problemă

1,5 grade în plus la valoarea seismului produs ieri ar fi putut pune, lejer, la pământ 800 de clădiri de locuit din România, expertizate seismic de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei.

Numărul imobilelor ce s-ar putea prăbuşi este chiar şi mai mare, dacă luăm în considerare faptul că există oraşe în care nu s-a evaluat nicio clădire, chiar dacă degradarea se vede şi cu ochiul liber.

Un exemplu în acest sens este Timişoara: cu toate că la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Banat există o listă a clădirilor cu probleme, în documentele Ministerului Dezvoltării nu apare nimic despre acestea. Nici Alba şi Mureş nu figurează pe lista clădirilor expertizate seismic. Până la momentul de faţă, avem, oficial, 3.585 de imobile şubrede, dintre care 2.639 numai în Capitală.

Cele mai multe clădiri expertizate sunt în Bucureşti: 126 care reprezintă „pericol-public”, 392 care au gradul I de risc seismic şi alte 269 încadrate în gradul II de risc seismic. Pe locul doi în topul judeţelor cu cele mai multe clădiri expertizate e judeţul Iaşi, cu 275 de clădiri identificate, din care 100 au gradul I. Urmează Galaţi, unde 61 dintre cele 115 imobile expertizate ar putea cădea.

În patru ani şi jumătate, de când a început consolidarea clădirilor cu probleme, autorităţile locale - care se ocupă de reabilitare - au reuşit să pună pe picioare doar 15 blocuri. Dintre acestea, 12 sunt în Capitală, iar celelalte trei sunt în Târgu-Mureş, Brăila şi Bacău.

În total, lucrările au costat 50 de milioane de lei (aproximativ 12 milioane de euro), potrivit Ministerului Dezvoltării. Pentru 2009, ministerul pune la bătaie 10 milioane de lei (aproximativ 2,4 milioane de euro), sumă pe care o au la dis poziţie primăriile pentru reconsolidarea seismică a clădirilor de locuit. (Au contribuit Oana Botezatu şi Cătălin Ionescu)

FORUM

Seismul pe evz.ro

În câteva zeci de minute, articolul despre cutremur a adunat pe evz.ro peste 150 de comentarii şi 20.000 de accesări. La 5 ore de la producerea seismului, accesările au ajuns la 30.000.

Iată câteva mărturii la cald despre cum au simţit cutremurul cititorii evz.ro:

Mautzu - „Lucrez într-un birou situat la etajul 4 pe bulevardul Naţiunile Unite, a început să se mişte scaunul cu mine. S-a simţit al naibii de tare”

Cezar - „Lucrez la o companie care are sediul foarte aproape de malul marii, în Piaţa Ovidiu. Cutremurul s-a simţit foarte puternic, mai ales la început, a pornit cu o zguduitură extrem de puternică!”

Cecilia - „Sunt din Călăraşi. Eram la birou, etajul doi... s-a simţit tare, noroc că nu a fost lung!”

alx - „Nu foarte tare. Telefoanele au fost moarte cel puţin 15 minute. În caz de ceva mai mare, Doamne fereşte!, cred că nu s-ar putea vorbi câteva zile”.

BUCUREŞTIUL, ÎN EVENTUALITATEA UNUI CUTREMUR PUTERNIC

De patru ori mai multe pagube decât în martie 1977

După opt ani de muncă, Bucureştiul are o hartă a zonelor sigure şi a celor în care cutremurele sunt resimţite cel mai tare, fiind primul oraş din România care are un astfel de indicator. Potrivit lui Gheorghe Mărmureanu, asemenea hărţi sesimice sunt aproape finalizate şi pentru Iaşi, Bacău, Buzău şi Craiova.

Nordul Capitalei se zguduie cel mai tare

Conform hărţii seismice a Capitalei, oraşul e împărţit în patru zone, în funcţie de cât de tare se resimte un seism de 7 grade.

Astfel, în zona Aeroportului Otopeni, Casa Presei-Băneasa, dar şi în cartierul Pantelimon, cutremurele au intensitatea cea mai mare. Potrivit specialiştilor, în aceste zone pământul se mişcă cel mai tare şi pe o perioadă mai lungă. Pe locul doi sunt situate cartierele Militari, Panduri şi Drumul Sării, unde un cutremur major va fi resimţit destul de tare. Pe locul trei sunt zonele Balta Albă, Gemenii-Vasile Lascăr, bulevardul Titulescu şi bulevardul Bălcescu.

Potrivit documentului, bucureştenii cei mai feriţi de cutremure locuiesc pe lângă Dâmboviţa şi în zonele Metalurgiei şi IMGB.

„De acum încolo, constructorii şi arhitecţii se vor putea ghida după această hartă ca să construiască astfel încât clădirile să reziste la cutremure. Imobilele construite până în prezent au fost ridicate după un regulament general, prea general, fără elemente care să-i ajute pe arhitecţi şi constructori să ridice clădiri rezistente”, a explicat Mărmureanu. Acesta speră ca propunerile specialiştilor să fie transformate anul acesta în normative de construcţie.

În 2009 a fost consolidat un singur bloc

Lăsând la o parte harta şi mergând direct la imobilele cu probleme, expertizate seismic, situaţia e mai mult decât îngrijorătoare: în ultimii 18 ani au fost consolidate doar 12 imobile, în condiţiile în care Bucureştiul are 392 de imobile încadrate în clasa I de risc.

Anul acesta, un singur imobil cu grad ridicat de risc seismic a fost consolidat de Primăria Capitalei. Imobilul în care bucureştenii pot dormi liniştiţi e situat pe strada Ştirbei Vodă, iar recepţia lucrării a fost făcută în luna aprilie.

Acum se lucrează la reabilitarea a două blocuri cu gradul I de risc seismic, aflate pe Calea Victoriei şi pe bulevardul Nicolae Bălcescu. Potrivit municipalităţii, pentru un alt imobil, din strada Mihai Kogălniceanu, există contract de execuţie, dar lucrările nu pot începe fiindcă aproape jumătate dintre proprietarii nu au semnat contractele privind finanţarea de la bugetul statului. Alte 16 imobile sunt în pregătire pentru execuţie, 11 proiecte de consolidare sunt gata de licitaţii, iar 9 proiecte sunt pregătite pentru execuţie.

Tragem linie: rămân 318 clădiri încadrate în clasa I de risc seismic de consolidat, cele mai multe fiind în sectorul 1, pentru care nici măcar nu se poate estima perioada în care se vor deschide şantierele. Motivul: asociaţiile de proprietari nu colaborează cu municipalitatea, susţin edilii. „Am de gând să pompez în acest capitol câţi bani am la dispoziţie. Mai bine să fiu eu pregătit şi să nu fie niciun cutremur”, declara Oprescu, în aprilie, după ultimul seism resimţit în Capitală.

Bucureştiul - cel mai mare risc seismic din Europa

Cartiere întregi din Bucureşti, capitala cu cel mai mare risc seismic din toată Europa, sunt vulnerabile la un cutremur cu 1,5 grade mai mare decât cel de ieri.

Arhitectului-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu avertizează că, în eventualitatea producerii unui seism asemănător celui din ‘77, numărul pa gubelor şi al victimelor în Bucureşti ar putea fi de treipatru ori mai mare. Atunci au murit 1.424 de oameni, iar peste 33 de clăridi şi imobile au fost puse la pământ. Potrivit lui Charles Richter (cel care dă numele scării de magnitudine), citat de „National Geografic”, Capitala României este una dintre aglomerările urbane cele mai expuse la cutremure.

„Nicăieri în lume nu există o concentrare de populaţie atât de expusă la cu tremure provenind sistematic din aceeaşi sursă. Singurele fenomene asemănătoare sunt cutremurele repetate ce au loc în adâncime în regiunea Hindukush, din India”, a spus Richter.

ÎN ŢARĂ

„Nici nu ştiu dacă ar trebui să avem bulină”

Un seism puternic va lua şi ţara pe nepregătite. Astfel, numai în Timişoara, sediul SRI-ului şi al Poliţiei Timiş, situate într-un imobil de pe bulevardul Take Ionescu nr. 44-46, dar şi Hotelul Continental şi sediul Direcţiei pentru Protecţia Copilului Timiş stau să cadă, potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Banat, care are pe listă 627 de imobile cu risc seismic.

Cu toate că documentul există de câţiva ani la nivelul instituţiei, în actele oficiale ale Ministerului Dezvoltării niciunul dintre imobile nu a fost expertizat. Dacă în cazul sediului SRI e vorba despre o construcţie de la 1900, clădirea hotelului datează din 1970 şi are 14 etaje, iar imobilul Direcţiei - din 1914. Nici în Prahova situaţia nu e mai roz.

Aici, 74 de blocuri din Ploieşti, Boldeşti Scăieni, Vălenii de Munte, Mizil, Uralţi şi Câmpina sunt încadrate în clasele I şi II de risc seismic. Expertizarea s-a făcut între 1994 şi 2006, dar niciun imobil nu a intrat în procesul de reconsolidare.

„Îmi aduc aminte că a venit un expert, prin 1996, care a făcut nişte măsurători la bloc, dar nu s-a mai întâmplat nimic apoi. Nici nu ştiu dacă ar trebui să avem bulină”, spune Dan Sofronie, locatarul unui bloc cu patru etaje, construit în anii ’60 în Centrul Civic Ploieşti.

Pentru a-şi vin de apartamentele din blocurile periculoase, locatarii au îndepărtat de pe faţade bulinele roşii montate de primărie în 2006. Potrivit edililor din Ploieşti, lucrările de consolidare nu au început din lipsă de bani. (Georgeta Petrovici, Marius Nica)

EXPERTIZARE CU BUCLUC

Imobilele, incluse în trei clase de risc seismic

Expertizarea tehnică a blocurilor vechi din România a început după 1990. Guvernul, însă, a demarat consolidarea clădirilor cu risc seismic abia în 2004, an în care s-a finalizat şi prima clădire, deşi programe de reabilitare au fost elaborate şi parafate din 1992.

Pentru a beneficia de expertiză, asociaţiile de locatari sau instituţiile publice trebuie să depună o cerere la primăria de care aparţin.

Imobilele sunt împărţite pe clase de risc seismic astfel: clasa I de risc seismic, care cuprinde blocuri, ridicate, de regulă, înainte de 1940, cu pericol major de prăbuşire în cazul unui cu tremur mai mare de 7 grade pe scara Richter, clasa 2 de risc seismic - posibilitatea ca imobilele să se prăbuşească e mică, dar un seism major poate afecta elementele de compartimentare şi scările, şi clasa 3 de risc seismic - în care intră clădiri ce pot suferi avarii minore (poate cădea tencuiala, pot apărea fisuri în pereţi, dar viaţa locatarilor nu este pusă în pericol).