„Actualul CSM nu ne mai reprezintă”

Cel mai probabil însă, soluţia va veni abia la finele acestui an, când se vor putea organiza alegeri generale, în urma cărora actualii membri ai CSM - cărora le expiră mandatele -, ar putea fi înlocuiţi de magistraţi tineri, reformişti şi „curaţi”: fără suspiciuni de corupţie şi de colaborare cu fostele structuri comuniste de represiune. Aşa susţin magistraţii, care dau vina, pentru impasul în care se găsesc acum, pe procedurile greoaie de desemnare şi de revocare a membrilor Consiliului.

„Vot premeditat pentru o conducere ilegală”

Concret, ieri, Uniunea Judecătorilor a calificat alegerea Floricăi Bejinaru pe postul de preşedinte al CSM drept „cea mai grea lovitură dată justiţiei din 1989 până acum” şi au cerut demisia membrilor CSM. „Asta însă nu se poate întâmpla prea curând”, după cum recunoaşte chiar preşedintele Uniunii, magistratul Dana Gârbovan.

În plus, mare parte dintre judecătorii din ţară au susţinut că cei care ar fi trebuit să-i reprezinte au votat special pentru a le pune beţe în roate la iminentele alegeri generale, care urmează să fie organizate în noiembrie. Şi, implicit, pentru a-şi păstra fotoliile din Consiliu.

„În primul rând, e vorba de votul acordat Graţianei Isac, care contravine legii. Şi, la cum merge justiţia în România, e posibil să avem o decizie a instanţei abia la anul. Până atunci însă, această doamnă va semna documente din postura de vicepreşedinte al CSM, inclusiv pe cele legate de viitoarele alegeri. Iar dacă instanţa va constata că ea a ocupat ilegal această funcţie, şi actele semnate de ea vor fi nule, ne va fi afectată alegerea noilor reprezentanţi”, susţin surse din CSM.

Potrivit acestora, şi pentru desemnarea Floricăi Bejinaru s-a votat de cinci ori, fapt recunoscut de altfel şi de oficialii CSM. „În timpul votului, cineva chiar a spus: «Ăştia, ori nu o vor nici pe ea, nici pe Liviu Dăscălescu (principalul contracandidat al lui Bejinaru), ori îl vor foarte tare pe unul dintre ei. Şi cred că s-a văzut pe cine au vrut ...Oricum, CSM a avut de ales între două rele. Şi Liviu Dăscălescu are decizia de pensionare în buzunar, pe 15.000 de lei pe lună şi ţine ocupată şi o funcţie de conducere în Parchet pe care să se întoarcă, eventual, la finalul mandatului din CSM”, au conchis sursele citate.

„Una peste alta, chiar dacă nu vom reuşi să schimbăm nimic prea curând, am dat un semnal puternic că cel puţin o parte dintre magistraţii din România nu şi-i mai doresc pe actualii membri ai Consiliului. Ne-am săturat de oameni cu pete în trecut”, a conchis preşedintele SoJust, Cristi Danileţ.

PROCEDURI COMPLICATE

Revocarea membrilor CSM, posibilă în mai bine de un an

Potrivit procedurii, cei 14 membri aleşi ai CSM (9 judecători şi 5 procurori) pot fi revocaţi din funcţii doar cu votul majoritar al adunărilor generale ale magistraţilor care i-au trimis în Consiliu.

„Practic, pentru revocarea procurorilor ar fi nevoie să se reunească adunările generale ale celor 238 de unităţi de Parchet din ţară (181 Parchete locale, 41 Parchete judeţene şi al Capitalei şi 16 Parchete de Curţi de Apel), iar pentru revocarea judecătorilor membri tot atâtea adunări ale instanţelor. În total, 476. Dacă se reuneşte una pe zi, avem nevoie de un an şi trei luni pentru vot. E aproape imposibil”, au explicat surse judiciare.

„Cred că ne-am putea mobiliza totuşi. Am demonstrat-o la grevă. Însă, aici intervine şi spaima de CSM şi de eventuale inspecţii dacă majoritatea magistraţilor nu votează pentru revocare”, e de părere Cristi Danileţ.