Adevărul despre Cernobâl

Chiar în deschidere, CeauÅŸescu spunea că, din cauza accidentului nuclear, „s-a creat o situaÅ£ie proastă pentru Å£ara noastră”.

Radioactivitate mare la Suceava ÅŸi Tulcea

În noaptea spre 1 mai, staÅ£iile care se ocupau cu măsurarea radioactivităţii au transmis că, în anumite zone ale ţării, s-au înregistrat valori depăşite ale radioactivităţii. Cel mai ridicat grad de poluare era în IaÅŸi, unde s-a ajuns la nivelul de alarmare. Totodată, radioactivitatea a crescut foarte mult ÅŸi în Suceava, Târgu-MureÅŸ, GalaÅ£i ÅŸi Tulcea.

„Făceam măsurători în permanenţă ÅŸi trimiteam toate datele la centru. Era normal ca toată lumea să se afle într-o stare de stres pentru că situaÅ£ia se putea schimba dintr-un moment în altul”, spune dr. Dan Galeriu, cercetător în cadrul Institutului de Fizică Nucleară, unul dintre specialiÅŸtii care au participat la măsurători.

Armata e cu noi

CeauÅŸescu a cerut ÅŸi implicarea Armatei. Toate garnizoanele erau grupate în comandamente, iar două avioane „cu tot ce este necesar” urmau să fie puse la dispoziÅ£ie pentru specialiÅŸtii din IaÅŸi ÅŸi Suceava. Ministerul Sănătăţii avea 20 de staÅ£ii de supraveghere care au intrat în funcÅ£iune, iar în caz de necesitate alte 40 din cadrul Armatei puteau fi folosite.

În acelaÅŸi timp, CeauÅŸescu a cerut să nu se dea prea multe date către populaÅ£ie. Singurele informaÅ£ii erau că a crescut gradul radioactivităţii, s-a format un comandament special ÅŸi „un grup, format din tovarăşi din conducerea partidului, urmăreÅŸte toate aceste probleme”. InformaÅ£iile despre accidentul de la Cernobâl au ajuns la populaÅ£ie abia pe 2 mai.

Poluarea cu stres

„În Moldova nu a fost niciun caz de cancer tiroidian având cauză iradierea”, susÅ£ine acum dr. Eusebie Zbranca, ÅŸeful Clinicii de Endocrinologie IaÅŸi. Cancerul de tiroidă, leucemia, malformaÅ£iile ÅŸi alte boli pe care românii le-au pus pe seama accidentului nuclear de la Cernobâl sunt, după părerea unor specialiÅŸti, pure speculaÅ£ii. După 23 de ani de la catastrofă, con cluzia este că românii au suferit doar de stres ÅŸi panică. Sarea iodată ÅŸi tabletele cu iodură de potasiu distribuite la o săptămână după accident i-au făcut imuni la orice efect al radiaÅ£iilor, dacă acesta ar fi existat.

Cu toate acestea, aceiaÅŸi specialiÅŸti spun că, de fapt, nu s-a făcut niciun fel de studiu aprofundat care să infirme faptul că unii oameni s-a îmbolnăvit din cauza radiaÅ£iilor. „Studii genetice apro fundate, la scară largă, nu s-au făcut, era ÅŸi foarte greu, aproape imposibil”, mai susÅ£ine dr. Zbranca.

Niciun studiu pentru Cernobâl

Istoria perioadei care a urmat acelei catastrofe nucleare scoate la iveală faptul că specialiÅŸtii erau neinstruiÅ£i. MulÅ£i dintre ei abia învăţau cum să folosească aparatele de măsurat ÅŸi au făcut calcule eronate. „Pe lângă specialiÅŸtii de la Institutul de Fizică Nucleară mai erau ÅŸi alÅ£ii care făceau măsurători ÅŸi trebuia să le arătăm noi cum se folosesc corect aparatele”, spune cercetătorul Dan Galeriu. Într-un raport întocmit în anul 2000, de ReÅ£eaua NaÅ£ională de Supra veghere a Radioactivităţii Mediului, se arată că cele mai mari depuneri radioa c tive au fost în zonele montane din lanÅ£ul carpatic. Pentru că în România nu s-au făcut studii, efectele catastrofei de la Cernobâl rămân în continuare la stadiul de presupuneri.

Un studiu realizat de Institutul de Sănătate Publică între 1986-1994, în care au fost analizate efectele accidentului, a arătat că apar mai des afecÅ£iuni precum reumatism, artită, artroză, osteoporoză ÅŸi carii dentare.

LICHIDARE

Omul cu doza de radiaţie

La comanda Uniunii Sovietice, aproape 3.000 de basarabeni, soldaÅ£i ÅŸi tineri care tocmai trecuseră în rezervă au fost trimiÅŸi să lichideze efectele catastrofei nucleare. În 1986, Nicolai Iurchevici avea 22 de ani ÅŸi tocmai terminase armata.

„Am stat acolo două luni. Era o atmosferă care te apăsa psihic ÅŸi la care făceai faţă cu greu oricât de puternic ai fi fost. Făceam gropi mari, unde erau băgate deÅŸeurile, apoi le betonam ÅŸi le acopeream cu pământ. După ce oamenii împlineau o doză de radiaÅ£ii, îi trimiteau acasă ÅŸi veneau alÅ£ii în locul lor”, povesteÅŸte Nicolai Iurchevici. Celor care lucrau acolo nu li se spunea nimic despre efecte, ca să nu intre în panică. Din cauza radiaÅ£iilor, Iurchevici s-a pensionat la 30 de ani. „Asta e, pe dinafară eÅŸti sănătos, dar pe dinăuntru nici medicii nu ÅŸtiu de ce suferi. Odată ce radiaÅ£ia a intrat în oase, te apasă ÅŸi nu te mai lasă până te curmă de tot.”

CITIÅ¢I ÅžI:

 

2,3 milioane de copii expuÅŸi cancerului