Adrian Năstase: „Traian Băsescu este profesorul de morală al României“

M.M.: Propunerea lui Mircea Geoană, să fiÅ£i coideologul partidului, este pentru a vă împiedica să candidaÅ£i?
Consiliul NaÅ£ional nu s-a mai întrunit de un an ÅŸi ceva, postul de ÅŸef este vacant tot de un an ÅŸi ceva. Nu e vorba despre un scaun, ci despre posibilitatea de a avea o poziÅ£ie care să determine o acÅ£iune eficientă. Dacă vorbim despre strategie, atunci trebuie să cunoÅŸti bucătăria partidului, nu poÅ£i să o faci de la Biblioteca NaÅ£ională.

M.M.: Veţi participa la birourile executive, aşa cum se spune, doar la invitaţia lui Geoană?
Depinde la ce nivel se doreÅŸte să mă implic. Există o variantă în care lucrurile merg înainte la fel ca până acum.

M.M.: Există această variantă?
Sunt mulÅ£i colegi care doresc ca noi să strângem rândurile înainte de campania electorală. Ideea mea este de a aduce în structurile Consiliului NaÅ£ional ÅŸi oameni care, la un moment dat, au fost marginalizaÅ£i.

I.L.: La cine vă gândiÅ£i?
Mă gândesc de pildă la Sorin Oprescu, are alegătorii săi. Ar trebui să fie ÅŸi formal într-o structură a Consiliului NaÅ£ional. După Consiliu, aÅŸ face o lună de porÅ£i deschise la partid pentru a încuraja ÅŸi venirea unor oameni noi, pentru a arăta că partidul nu merge spre trecut, aÅŸa cum sugerează unii dintre comentatori, ci se întăreÅŸte pentru viitor.

I.L.: Unii dintre cei care au lucrat cu dv. vă impută faptul că v-aÅ£i lăsat subalternii să se lupte între ei.
Pentru mine importantă era performanţa partidului, nu insule sau persoane.

I.L.: Nu i-aţi spus niciodată unui subaltern du-te şi luptă-te cu Dan Ioan Popescu?
Cine dorea să lupte cu DIP, poate nu ştiu eu istoria partidului?

M.M.: Nimeni? Guşă.
Cât am fost preÅŸedinte, organizaÅ£ia de BucureÅŸti a funcÅ£ionat ca toate celelalte. DIP a încercat să construiască o zonă izolată a partidului; deÅŸi se cereau diverse date de la BucureÅŸti, ele nu veneau niciodată. Era un fel de organizaÅ£ie extrateritorializată. Mircea Geoană a acceptat ca BucureÅŸtiul să aibă un statut special, asimilând sectoarele unor organizaÅ£ii astfel încât situaÅ£ia a continuat ÅŸi în mandatul lui Vanghelie. Este greu în aceste condiÅ£ii să faci dialogul de la nivelul central la nivelul local.

M.M.: Vanghelie ar fi un bun candidat la Primăria Capitalei?
N-am văzut ultimele sondaje. Dar dacă el decide că este un candidat bun, atunci va fi în mod obligatoriu.

I.L.: Aţi eşuat cu un candidat ca Mircea Geoană, credeţi că veţi avea succes cu opusul lui, Marian Vanghelie. E potrivit?
Am sentimentul că e mai potrivit acum decât în trecut. Arată ce nu a mers în BucureÅŸti în timpul administraÅ£iei PD: terenuri, Bordeie, borduri. Noi trebuie să stabilim nu numai profilul candidatului nostru pentru BucureÅŸti, ci ÅŸi profilul alegătorului. În BucureÅŸti, electoratul nostru masiv este cel dezamăgit de tranziÅ£ie.

I.L.: Perdanţii tranziţiei?
Da, ÅŸi Vanghelie poate fi din acest punct de vedere un câÅŸtig. Rămâne de văzut cum va funcÅ£iona echipa, vor conta ÅŸi candidaÅ£ii pentru sector. Ne trebuie o cercetare prin care să identificăm profilul alegătorului. În BucureÅŸti, ÅŸomajul e foarte mic. Dar e foarte interesant că, aÅŸa cum îmi spunea cineva din partid, la europarlamentare, locuitorii de pe bdul Magheru au votat pentru PSD.

I.L.: Dar sunt mulÅ£i angajaÅ£i în companiile private multinaÅ£ionale, unul a ÅŸi murit din cauza oboselii extreme... Sunt convins că aÅ£i ascultat ÅŸi apreciat mesajul pe care l-a transmis Mircea Geoană de 1 mai. Suntem un partid mare ÅŸi fiecare lider trebuie să transmită un mesaj specific: Ion Iliescu transmite un mesaj de stânga, Miron Mitrea pentru sindicate, Adrian Păunescu pentru electoratul care aÅŸteaptă un mesaj naÅ£ional.

I.L.: Unde e Mircea Geoană?
Mesajul lui Mircea Geoană a fost pentru cei mai la dreapta. Partidul a încercat să se adreseze prin mesajul de „reformă morală“ unui electorat care nu-l va vota niciodată. Acest lucru nu se poate realiza dintr-odată ÅŸi efectele pozitive nu s-au văzut. Dacă ne uităm în sondaje, vedem că alegătorii noÅŸtri au plecat în altă parte, de la 37% am ajuns în zona de 20%.

I.L.: Problema este că nu s-a făcut reforma morală.
Nu cred că partidul a ajuns în 15 ani, de la FSN-ul lui Vasile Văcaru, Ioan Solcanu ÅŸi Dan MarÅ£ian, în 2004 fără niciun fel de reformă ÅŸi că reforma a început în 2005. 

I.L.: Au fost schimbări de generaţii, nu de valori.
Unul dintre momentele importante a fost fuziunea cu PSDR, atunci când am intrat în InternaÅ£ionala Socialistă, în curentul european. Ce înseamnă reforma morală a partidului? Traian Băsescu împreună cu Alina Mungiu Pippidi au încercat să facă reforma morală a PSD. Băsescu este profesorul de morală al României.

M.M.: Cred că vom avea o campanie electorală pro şi anti Băsescu. Dv. ce credeţi?
Ar fi stupid. Până la urmă s-ar putea ca Traian Băsescu să decidă să nu mai candideze, ÅŸi ce ne vom face, nu vom mai avea teme de campanie electorală?

MAREA CORUPÅ¢IE

„Vreau să merg la parlament ÅŸi să prezint transparent dosarul meu“

I.L.: În 2004, despre toate bogăţiile din România se spunea că vă aparÅ£in.
Åži Marea Chinei, se spunea că am un miliard de dolari în Marea Chinei. Băsescu a spus-o.

I.L.: Percepţia publică este că sunteţi cel mai corupt politician, nu a apărut altul care să vă egaleze.
Vânătoarea de vrăjitoare trebuia să proiecteze un adversar cu caracteristicile vânatului urmărit. Traian Băsescu a lansat această temă în campania electorală, acÅ£iunea lui, sprijinită de gonacii din DNA, din serviciile secrete, ÅŸi de linÅŸajul mediatic, a creat o anumită imagine. Ce-a rămas sunt doar termopanele mele care reprezintă o relaÅ£ie comercială între mine ÅŸi constructor.

M.M.: De ce amânaÅ£i procesul tot ducându-vă la Curtea ConstituÅ£ională?
Pentru că nu vreau să joc în piesa regizată de Traian Băsescu. Vreau ca ancheta să se desfăşoare cu prezumÅ£ia de nevinovăţie, ÅŸi nu făcută de procurori care au luat de la unii martori declaraÅ£ii sub ameninÅ£area că-i bagă în puÅŸcărie ÅŸi de la alÅ£ii sub ameninÅ£area că nu-i scoate din puÅŸcărie. VedeÅ£i cazul Gabriel Bivolaru.

M.M.: Aşteptaţi schimbarea lui Daniel Morar?
Trebuie să ajungem la o situaÅ£ie de normalitate. Eu cred că cercetarea trebuie făcută cu bună-credinţă ÅŸi că actuala cercetare a fost instrumentată, sub comanda lui Daniel Morar, cu rea-credinţă de procurori aduÅŸi prin detaÅŸare să cureÅ£e dosarul „Flota“. Scandalos a fost, după alegeri, când Monica Macovei a modificat legea răspunderii ministeriale pentru ca foÅŸtii miniÅŸtri PSD să fie trimiÅŸi la instanÅ£e imediat, fără filtrul comisiei.

M.M.: Dar de ce-aţi fi dorit să ajungeţi la o comisie condusă de Traian Băsescu?
Legea prevede un filtru al parlamentului.  

M.M.: Vă veţi duce la Curtea Constituţională?
CSM a făcut-o deja. CSM spune foarte clar că procurorul general nu poate avea dreptul discreÅ£ionar să sesizeze pe cine vrea. Vreau să merg la parlament ÅŸi să le prezint transparent colegilor dosarul meu.  

M.M.: Le cereţi să vă ridice imunitatea?
Le voi cere să judece dacă argumentele sunt convingătoare şi dacă nu cumva este vorba de o acţiune politică.

I.L.: Iar parlamentul va decide aÅŸa cum a decis ÅŸi până acum. Parlamentul va decide ce vrea.

M.M.: Parlamentul a respins cererea de percheziţie la dv. acasă. Nu credeţi că aţi plătit politic destul de mult această decizie?
I-am chemat pe ziarişti acasă şi au văzut ce era acolo. Pentru a vedea starea termopanelor, a duşumelelor şi a WC-urilor, nu este nevoie de o percheziţie.

I.L.: Vom ajunge în situaÅ£ia de a avea corupÅ£ie fără corupÅ£i. Sau dv. credeÅ£i că nu există mare corupÅ£ie?
Dacă s-a dat o lege internaÅ£ională prin care se spune că există mare corupÅ£ie... Întâi dovedeÅŸti că există mare corupÅ£ie ÅŸi după aceea tragi concluzia. Pornim de la premisa că există, dar constatăm că nu sunt persoanele pe care să le prindem. E ca ÅŸi cum am călca pe cineva pe trecerea de pietoni cu maÅŸina doar ca să justificăm că ÅŸoferii nu circulă atent.

I.L.: Dar, din ce s-a întâmplat în România în ultimii trei ani, găsiÅ£i vreun caz care să se încadreze la marea corupÅ£ie?
Nu ştiu. Dar mă deranjează să vorbim aşa de mult despre corupţie pentru că eu consider că sunt nevinovat.

UN PAS LA STANGA ÅžI DOI LA DREAPTA

„O catedrală a neamului ar arăta autoritatea Bisericii, care a fost un partener al statului“  

I.L.: VorbeaÅ£i de conectarea PSD la ideologia social-democrată europeană. În Senat s-a adoptat Codul Familiei, iar domnul Åžerban Nicolae a susÅ£inut varianta PRM a definirii căsătoriei ca unirea dintre un bărbat ÅŸi o femeie. Este o formulare europeană?
Cred că în România această formulare este foarte potrivită. Åžtiu dezbaterile, ÅŸtiu unele dintre acuzaÅ£iile care mi-au fost aduse.  

I.L.: Faceţi abstracţie de acele acuzaţii...
AcuzaÅ£iile împotriva mea sunt niÅŸte mizerii. În ceea ce priveÅŸte prevederea pe care aÅ£i pus-o în discuÅ£ie, eu sunt pentru formularea susÅ£inută ÅŸi de Åžerban Nicolae. Nu ÅŸtiu, poate în Olanda...

I.L.: Nu doar în Olanda, majoritatea ţărilor europene, inclusiv ultracatolicele Spania ÅŸi Portugalia, susÅ£in drepturile civile ale homosexualilor.
Pe mine nu mă convingeÅ£i.  

I.L.: Nu vreau să vă conving. Stânga europeană e progresistă în privinÅ£a drepturilor acestei minorităţi. Ceea ce face PSD în privinÅ£a drepturilor homosexualilor nu corespunde cu stânga europeană.
Sunt tot felul de paradoxuri: aici, la „Evenimentul zilei“, apreciaÅ£i tezele stângii europene, dar votaÅ£i cu dreapta.  

I.L.: Dumneavoastră nu vă înscrieÅ£i în acest curent al stângii europene care susÅ£ine dreptul homosexualilor, măcar la uniuni consensuale.
Eu consider că, în acest moment, în România, formula potrivită este cea deja consacrată.  

I.L.: Vorbiţi ca un ideolog de dreapta.
Cred că sunt mai apropiat de centru.

I.L.: Urmează să intre în parlament legea învăţământului. SusÅ£ineÅ£i introducerea religiei ca disciplină obligatorie?
Asta este o discuţie pe care va trebui să o avem la un moment dat. Nu cred că s-a luat o decizie. Sunt argumente legate de lipsa de valori, de o anumită creştere a criminalităţii...

I.L.: În SUA, aÅ£i stat lângă Bush cu acest discurs.
Am stat lângă el, dar nu m-am contaminat atât de tare.

I.L.: SunteÅ£i de acord cu construcÅ£ia Catedralei Mântuirii Neamului?
Nu neapărat în acelaÅŸi loc, dar, sigur, o catedrală a neamului în BucureÅŸti ar arăta autoritatea Bisericii. În România, Biserica Ortodoxă a fost un partener al statului.

I.L.: Dacă Biserica Ortodoxă este un partener al statului, aÅ£i vota propunerea PD-L ca BOR să aibă reprezentanÅ£i în parlament?
Am mai vorbit despre ideea unui Senat, oarecum pe modelul francez, care să reprezinte comunităţile locale. Într-o astfel de formulă, mi s-ar părea util ca ÅŸi Biserica să aibă niÅŸte reprezentanÅ£i în parlament.  

I.L.: Credeţi că a fost o strategie bună să chemaţi presa la dv. acasă?
Într-un fel, s-a dedramatizat subiectul, legendele erau mult mai puternice, că am piscină în casă...  

I.L.: S-a văzut cât sunteÅ£i de bogat. AveÅ£i o problemă de identitate doctrinară.
Cred că identitatea mea doctrinară poate fi judecată prin prisma lucrurilor pe care le-am făcut. Am mult mai multe argumente decât alÅ£ii pe zona de stânga, proiectele sociale - de care sunt foarte mândru.

INECHITÄ‚Å¢ILE CAPITALISMULUI

„Impozitul de solidaritate ar putea tempera inechităţile“

I.L.: CredeÅ£i în capitalismul de caravană?
Putem să vorbim despre turbocapitalism, alÅ£ii vorbesc despre hipercapitalism, alÅ£ii despre capitalismul sălbatic sau capitalismul de caravană. Dincolo de aceste denumiri, rămân niÅŸte elemente care la noi sunt foarte importante. Capitalismul de tranziÅ£ie va crea niÅŸte inechităţi sociale extraordinare.

I.L.: Peste care vine capitalismul globalizat. Dar ce faceţi, concret?
Am depus diferite soluţii, pornind de la programe economice la programe sociale, de exemplu, un impozit de solidaritate care ar putea tempera aceste inechităţi.

M.M.: Majorarea pensiilor a fost prea rapidă şi prea sus.
Era o decizie politică. Era nevoie, pentru că deja pensionarii priveau nu doar cu resentiment, ci chiar cu ură ceea ce se întâmpla. Pentru a-i Å£ine alături, un mesaj era important. Dar acest mesaj trebuia să fie asociat cu o politică de resurse ÅŸi bugetară care să conserve puterea de cumpărare. Dar nu s-au luat ÅŸi măsuri complementare ÅŸi, din acest motiv, a scăzut puterea de cumpărare.

CE SPUNE DESPRE




PUBLICUL-Å¢INTÄ‚ AL PSD

„Pensionarii ÅŸi zona rurală, o parte importantă a electoratului PSD“

I.L.: Ce mesaj transmiteÅ£i dv. unui tânăr care cochtează cu stânga, cum este de pildă DragoÅŸ Bucurenci, care se ÅŸi prezintă ca atare?
Îi adresez rugămintea să intre pe blogul meu, unde va găsi mulÅ£i tineri intelectuali interesaÅ£i de această zonă a stângii.

I.L.: Concret, ce mesaj adresaÅ£i tinerilor de stânga dv., care pretindeÅ£i că sunteÅ£i un om de stânga?
O să mă întrebaÅ£i ce mesaj am pentru Alina Mungiu Pippidi? Vă spun ce mesaj am pentru electoratul nostru. Trebuie să consolidăm mesajele pentru zona rurală, în România nu există un sistem de pensii pentru ţărani. Eu am propus, după model francez, un proiect al pensiilor mutuale pentru agricultori. Pentru zona pensionarilor, cele mai multe mesaje s-au transmis deja, dar trebuie să introducem tema puterii de cumpărare.

I.L.: Åži pentru mediul urban?
Trebuie să dezvoltăm mesajul referitor la aspectele ocupaÅ£ionale ale forÅ£ei de muncă. Intrăm aici în mediul urban ÅŸi pe segmentul celor mai tineri: familia tânără, intelectuali, cultură, civilizaÅ£ie, atitudine, speranţă, optimism, încadrarea României într-un mecanism de modernitate. Cred că tinerii care mai stau în Å£ară aÅŸteaptă un mesaj optimist, că lucrurile nu se vor deteriora în continuare, de ordine, de autoritate în ceea ce priveÅŸte funcÅ£ionarea instituÅ£iilor statului. Oamenii aÅŸteaptă competenţă, expertiză, rigoare, nu neapărat niÅŸte lucruri foarte concrete în legătură cu drepturile de autor sau proiectele turistice. Iar PSD a dovedit competenţă în gestionarea problemelor.

I.L.: Adică vă veÅ£i concentra în continuare mesajul pe categoria pensionarilor?
Am spus eu aşa ceva? Am spus că pensionarii şi zona rurală reprezintă o parte importantă a electoratului nostru.

I.L.: AÅŸtept încă un mesaj concret pentru oamenii tineri.
Pentru a adăuga la cele patru milioane de voturi pe care le aÅŸteptăm ÅŸi votul lui Bucurenci vom transmite un mesaj european. Cartea mea „România europeană“, pe care sunt convins că aÅ£i citit-o, arată felul în care, din 2007, România trebuie să-ÅŸi adapteze structurile, instituÅ£iile, normele, atitudinile, problemele sociale la standarde europene. Sunt convins că mulÅ£i oameni îÅŸi vor orienta votul spre o stângă care le oferă modernitate, stabilitate ÅŸi creÅŸtere economică.

TESTUL DE SINCERITATE

Ferma de la Cornu, lovită de integrarea în UE

M.M.: M-am uitat pe declaraÅ£ia dv. de avere, n-a mai fost actualizată din decembrie 2006. AÅ£i ajuns la 1 milion de euro? Depinde de valoarea terenurilor. Dacă se întâmplă ceea ce prognoza Patriciu, scăderea valorii acestora, săptămâna viitoare v-aÅŸ putea da un alt răspuns.

M.M.: Ferma de la Cornu mai funcţionează?
Mai funcÅ£ionează, am ÅŸi găini, ÅŸi prepeliÅ£e. Scot cam 2.000 de ouă pe zi de la cele 2.300- 2.400 de găini ÅŸi de la prepeliÅ£e. La prepeliÅ£e, aÅŸ vrea să ajung la 5.000, încă nu au un randament foarte bun la ouă.

I.L.: Dar este rentabilă?
După integrarea în UE, au început să apară problemele, au intrat importurile fără taxe vamale din Polonia, din Ungaria.

M.M.: Mai vânaÅ£i?
Nu. Legea armelor pe care noi am făcut-o după standardele europene - cred acum că era parÅ£ial corectă - prevede că, în momentul în care începe urmărirea penală împotriva cuiva, armele trebuie predate.

M.M.: AÅ£i predat armele.
Aceasta este una dintre marile mele supărări.

I.L.: Că nu mai vânaÅ£i? Dar sunteÅ£i un om de stânga, dv. ar trebui să protejaÅ£i animalele.
Cred că oricum n-aÅŸ mai fi avut atâta vreme ÅŸi entuziasm să merg la vânătoare. Pentru mine o lipsă nu e vânătoarea în sine, ci pădurea.

I.L.: Nu puteţi să mergeţi prin pădure fără armă?
Mai este ÅŸi aÅŸteptarea în standuri, un mod de a te elibera de tot ceea ce ai în minte, o atenÅ£ie extraordinară la orice sunet din jur...

M.M.: La ultima vânătoare la care aÅ£i fost, la Å¢iriac, aÅ£i omorât 13 mistreÅ£i. Nu sunt mulÅ£i?
Năstase-vânătorul era o temă a linÅŸajului mediatic. Atunci s-au omorât cu totul o sută ÅŸi ceva de mistreÅ£i, din care eu nu am omorât nici zece.

I.L.: ÎmpinÅŸi în bătaia puÅŸtii de gonaci.
Un stand are câteva mii de hectare ÅŸi sunt dispuse aleator. Există o singură bătaie, gonacii doar fac zgomot ÅŸi îi pun în miÅŸcare. PoÅ£i să-i vezi sau să nu-i vezi. Acest mod de vânătoare este practicat peste tot în lume.

M.M.: Mai colecţionaţi tablouri?
Mi-a trimis Pavel ÅžuÅŸară un mail că are un tablou extraordinar de Segal (Arthur Segal, pictor român avangardist). I-am răspuns că nu mă interesează, în ultima vreme nu am mai cumpărat tablouri.