Adriana Săftoiu: „La noi politica se face cu ură, iar ura generează rău“

Mircea Marian: Care-i relaÅ£ia dv. cu Dinu Patriciu?  
Adriana Săftoiu: Cuvântul „relaÅ£ie“ e mult spus. Ne-am întâlnit atunci când mi s-a făcut propunerea de a candida. Am discutat, m-a încurajat să accept. Am refuzat câteva luni la rând, erau alegerile locale, eram consultant al organizaÅ£iei PNL Prahova. Am tras de timp, sperând că acest mod de a spune „nu“ este un refuz diplomatic. Dar au fost mai perseverenÅ£i decât m-am aÅŸteptat, mai ales domnul Mircea Ionescu Quintus. Cu domnul Patriciu m-am întâlnit în acest context.
 
M.M.: Patriciu v-a finanţat campania?
Până în momentul de faţă nu. Din ce ÅŸtiu, intenÅ£ia era să sponsorizeze organizaÅ£ia PNL Prahova ÅŸi nu persoane. Eu nu am primit bani, ci mai degrabă sprijin prin donaÅ£ii, de exemplu cărÅ£i sau mobilier pentru ÅŸcoli ÅŸi grădiniÅ£e de la fundaÅ£ii care au programe educaÅ£ionale. Mergând prin sate ÅŸi intrând în contact cu ÅŸcoala, am descoperit că unele au biblioteci, altele nu. Fondul de carte nu numai că este insuficient, dar cărÅ£ile sunt roase de ÅŸoareci. Împreună cu profesorii, am propus un program: „O ÅŸcoală, o bibliotecă“. Să atragem donaÅ£ii către bibliotecă, după care să găsim modalităţi să convingem copiii să citească. Corint, Rao ÅŸi Nemira au făcut donaÅ£ii cu foarte multă generozitate. 

Ioana Lupea: Cum v-au primit liberalii?  
Mă cunoÅŸteam cu cei din organizaÅ£ia PNL Prahova, căreia i-am fost consultant la alegerile locale. Fiind vot uninominal ÅŸi neavând funcÅ£ii de partid, nu m-am intersectat cu conducerea PNL de la centru. 

I.L.: AveÅ£i un colegiu cu oameni săraci.  
Sunt vreo 70.000 de locuitori. Åžomajul este între 0,6%, în comuna Tătaru ÅŸi 2,2% la Dumbrava, mic la prima vedere. Când intri în contact cu satul, îÅ£i dai seama că zona este săracă, cu o populaÅ£ie îmbătrânită. Sunt doar copii ÅŸi bătrâni. Canalizarea, gazul, apa ÅŸi asfaltul sunt cele patru probleme principale ale colegiului meu. Tătaru este, după părerea mea, mai frumos ca Sinaia, dar nimeni nu investeÅŸte acolo, pentru că nu există apă, gaze, canalizare.

I.L.: Ce le poÅ£i promite unor oameni asistaÅ£i social?  
Am descoperit familii apte de muncă, cu câte trei copii, care primesc ajutor social, un milion pe membru de familie. Ar trebui să lucreze vreo 36 de ore în folosul comunităţii. Aproape niciodată nu se întâmplă acest lucru. Se complac în această situaÅ£ie. Am fost la o fabrică de panificaÅ£ie al cărei patron a încercat, fără succes, să facă angajări din zonă. Pentru două, trei milioane în plus faţă de ajutorul social, să te trezeÅŸti de dimineaţă, să te duci la serviciu? Mai bine stai acasă, cu mâna întinsă. Un coleg care candidează tot în zona rurală îmi povestea că-ÅŸi pregătise discursuri despre reforma justiÅ£iei, lupta împotriva corupÅ£iei. S-a dus în prima zi, a vorbit 10 minute ÅŸi oamenii s-au împrăştiat. Mai în glumă, mai în serios, cineva i-a sugerat să mai facă ÅŸi câte un dezacord, ca să-l priceapă lumea.  

I.L.: Să înÅ£elegem că în parlament veÅ£i susÅ£ine măsuri social-democrate?  
Nu ÅŸtiu dacă sunt social-democrate. Pentru oamenii în vârstă prea multe soluÅ£ii nu sunt, când îÅ£i numeri viaÅ£a în zile, nu în ani... Sunt pensionari care trebuie să opteze între pensia lor ÅŸi cea de urmaÅŸ. Cumulate, nu depăşesc salariul minim pe economie. În acest caz, se poate accepta cumularea pensiilor, dacă nu depăşesc acest salariu. Pentru asistaÅ£ii social ar trebui schimbate reglementă rile. Acest ajutor social ar trebui limitat ca perioadă prin condiÅ£ionarea de găsire a unui loc de muncă. Nu poÅ£i să acorzi la nesfârÅŸit acest ajutor social unor persoane doar „leneÅŸe“.

I.L.: Li se reproÅŸează candidaÅ£ilor la parlament că vorbesc precum primarii. Este îndreptăţit?
Într-un sat, în vară, am întâlnit copii cu plagă de mizerie. Întreb un om: nu speli copilul? Îmi arată fântâna, pe jumătate goală, ÅŸi-mi răspunde că scoate 4-5 găleÅ£i de apă pe zi, din care dă animalelor, bea ÅŸi face de mâncare. Asta spune foarte multe despre nivelul de aÅŸteptare. Mai mult de 50% candidă m în comune ÅŸi oraÅŸe mici. Majoritatea ne vom întoarce cu aceleaÅŸi probleme din teritoriu în parlament. Ce facem? Dincolo de chestiunile de doctrină, trebuie să punem problemele în coÅŸul comun ÅŸi să le rezolvăm. Sentimentul pe care-l am este de lipsă de viziune ÅŸi de coerenţă a clasei politice. AÅŸ vrea să văd un guvern care vine ÅŸi spune că în patru ani va conecta toată Å£ara la reÅ£eaua de apă, gaze ÅŸi va rezolva canalizarea. Sunt chestiuni mari, unde ar trebui să existe un consens naÅ£ional, dar la noi politica se face cu ură, iar ura nu generează decât rău.
 
I.L.: CorupÅ£ia nu e o explicaÅ£ie?  
Legile permit corupÅ£ia. Îmi relata cineva că un caiet de licitaÅ£ii pentru asfaltare de drumuri impunea ca firmele să aibă un număr exact de utilaje. Numai o firmă îndeplinea criteriul acesta. A câÅŸtigat ÅŸi zici că ÅŸi legal! Cred că toate problemele pleacă de la modul în care s-au făcut legile, ca să se strecoare printre ele băieÅ£ii deÅŸtepÅ£i ÅŸi numai naivii cred că ei aparÅ£in unui singur partid. Nu politicienii ar trebui să ne spună cine e corupt, ci legea. Asta ar trebui să fie grija noastră ca politicieni. Să facem legi fără breÅŸele care permit toate aceste furăciuni. Vă dau alt exemplu. La două ÅŸcoli din comuna Bucov, pentru WC-uri, fiecare cu patru cabine, factura e în total de opt miliarde. Întrebându-l pe primar cum este posibil, îmi spune că licitaÅ£ia o face inspectoratul ÅŸcolar. Iar dacă la licitaÅ£ie s-a prezentat de trei ori la rând doar firma aceea, i s-a acordat contractul. S-a aplicat corect legea? Da, Å£i se spune. Cum a fost ea făcută? Ca să câÅŸtige cine trebuie. Sunt multe alte ÅŸcoli cu lucrări neterminate. La Dărvar, ÅŸcoala nu are încălzire ÅŸi apă. După patru ore de curs, copiii sunt vineÅ£i de frig. Lucrările au început în septembrie 2007 ÅŸi nu s-au terminat nici acum. Mă întreb de ce în caietul de licitaÅ£ii nu se prevede ca firmele care nu îÅŸi onorează contractele să fie excluse. Pentru că respectivele firme continuă să câÅŸtige licitaÅ£ii.

SALARII

„Profesorii îmi spun că sunt carne de tun într-o bătălie politică“  

I.L.: Să zicem că PNL iniÅ£iază suspendarea preÅŸedintelui. VeÅ£i cere comunităţii dv. un mandat?  
Firesc ar fi să consulÅ£i comunitatea, dar cu ce instrumente credibile?! PoÅ£i să faci un referendum local pe un asemenea subiect? Faci un sondaj? E relevant, credibil? 

M.M.: Dacă intraÅ£i în parlament, din ce comisie aÅ£i prefera să faceÅ£i parte?
Dacă ar fi să aleg, Comisia pentru învăţământ. Cea mai mare parte a timpului, resursele, ideile le concentrez în zona educaÅ£iei. Nu toată lumea este foarte încântată de strategia mea, pentru că mă concentrez pe copii, de la copilul de grădiniţă până la gimnaziu. Mi s-a spus: copilul nu votează. Uneori, politica de partid merge prea departe. Am constatat că unii copii sunt excluÅŸi de la „darul electoral“ pentru că părinÅ£ii sunt simpatizanÅ£i ai altor partide. AÅŸa ceva nu mă interesează. Evit să le dau obiecte electorale, nici măcar ghiozdanele nu le-am inscripÅ£ionat. Discutând cu profesorii, am aflat de abandonul ÅŸcolar nedeclarat. În Valea Călugărească, am descoperit o familie unde sunt trei fraÅ£i care vin la ÅŸcoală pe rând, pentru că au o singură pereche de bocanci.

M.M.: Nu v-au reproÅŸat nimic în legătură cu decizia guvernului de a nu da curs deciziei parlamentului de majorare a salariilor?  
Poate părea de necrezut ce spun. Abordând cu ei subiectul acesta ÅŸi spunându-le de la bun început că eu nu sunt de acord să se facă o majorare salarială aÅŸa, într-o lună electorală, mi-au răspuns că majorarea ar fi fost foarte bună eÅŸalonat ÅŸi concentrat pe cei care au salariile mici. Satele duc lipsă de cadre didactice. Sunt învăţători care predau la clase alternative sau cel de istorie face ÅŸi educaÅ£ia fizică.  

M.M.: PNL nu va fi defavorizat de criza salariilor?
În prima fază, am crezut că da. După ce am discutat cu oamenii, nu. ÎnÅ£eleg foarte bine, inclusiv profesorii îmi spun că sunt carne de tun într-o bătălie politică. Am discutat cu micii fermieri ÅŸi mi s-au plâns că nu mai vor să fie egali cu cei care nu muncesc. Mi-a plăcut ce-am auzit. Cum, dai 50% la toată lumea? Åži de aici încep discuÅ£iile, că profesorul de la clasa copilului lui este mai slab decât copilul lui. Că la evaluări iau note de 5, de 6.

M.M.: AÅ£i avut niÅŸte frecuÅŸuri cu Bogdan Olteanu.  
Nu. A fost mai degrabă lipsa de comunicare. Nu ÅŸtiam la acel moment, când m-a întrebat presa, despre acea decizie, suma de 2.500 de euro pentru campanie. Am vorbit cu Bogdan, mi-a explicat ÅŸi asta a fost tot. De fapt, ce m-a surprins a fost condiÅ£ionarea candidaturii de sumă. Åži dacă ai un candidat bun ÅŸi nu are suma până la data limită?!
 
M.M.: I-aţi plătit?
ÎnÅ£eleg foarte bine că un partid nu trăieÅŸte doar cu bune intenÅ£ii.

M.M.: Dar nu există o campanie naÅ£ională. Fiecare este în colegiul lui.  
Totul este alandala. Lege pentru vot uninominal cu reguli pentru vot pe listă. Eu am 64 de localităţi. Dacă fac o campanie în 30 de zile, cum prevede legea, ar trebui să parcurg două sate pe zi. Într-o oră, dacă eu merg din casă în casă, fac maximum cinci case. Omul te opreÅŸte ÅŸi vrea să-Å£i povestească ceva. În 30 de zile este imposibil să-Å£i faci campanie ajungând la fiecare casă. 

M.M.: AÅ£i avut ciocniri cu contracandidaÅ£ii dv., cum au avut alÅ£ii, prin BucureÅŸti?  
Sunt oameni foarte civilizaÅ£i. Ne-am pus afiÅŸele unul lângă altul. Mai dispar pe ici, pe colo, te mai trezeÅŸti cu câte o mustaţă, dar sunt nimicuri. N-ai nicio ÅŸansă să te duci la electoratul rural ÅŸi să-Å£i vorbeÅŸti de rău contracandidaÅ£ii.


INDIFERENŢĂ. Fostul purtător de cuvânt al preÅŸedintelui Băsescu
susţine că la ţară lumea nu e interesată de combinaţiile politice

VOTUL UNINOMINAL
 
„Singurii care se pot lăuda că au fost aleÅŸi uninominal sunt cei care vor obÅ£ine 50% plus unu“  

I.L.: Vi se pare că politicienii s-au adaptat acestui tip de campanie pentru votul uninominal?  
Nici electoratul nu înÅ£elege prea bine. Oamenii nu vor veni la vot pentru că nu li se pare că parlamentul este generator de ceva. DiferenÅ£a între preÅŸedinte, guvern, parlament se face la modul următor: pe preÅŸedinte îl alegem direct, guvernul dă bani ÅŸi parlamentul ce face? Acum, oamenii vor să te vadă la ei la poartă. Pentru că dacă au înÅ£eles ceva din votul uninominal este că seamănă cu alegerea primarului. Nu-ÅŸi imaginează că vii cu asfaltul la poartă, dar îÅ£i cer să sprijini comunitatea ÅŸi pe primar.  

I.L.: Viorel Hrebenciuc spunea că problema uninominalului este că distruge coeziunea grupurilor parlamentare.  
De ce ar distruge coeziunea? Singurii care se pot lăuda că au fost aleÅŸi uninominal sunt cei care vor obÅ£ine 50% plus unu. Åži aceÅŸtia sunt extrem de puÅ£ini. ToÅ£i ceilalÅ£i intră la loterie.  

I.L.: CredeÅ£i că varianta sistemului uninominal în două tururi, varianta lui Traian Băsescu, era mai bună?  
Cred că da.  

I.L.: Cum aÅ£i vedea o decizie postelectorală a PNL de a reface AlianÅ£a D.A.?  
Nu vreau să comentez.

I.L.: Dar cu PSD?
Consider că politicile de stânga trebuie să vină după cele de dreapta. Cele liberale creează o economie care generează locuri de muncă foarte bine plătite. Åži după ce ai această economie, poÅ£i să vii ÅŸi cu politici de stânga, ca să ai plasa de siguranţă.  

I.L.: Adică, vedeÅ£i necesară o guvernare de dreapta, în continuare?
Cred că este nevoie de un partid cu politici liberale coerente ÅŸi care să-ÅŸi declare răspicat opÅ£iunea pentru o economie care să permită salarii în raport cu munca depusă ÅŸi nu o populaÅ£ie masiv dependentă de stat. Nu cred că ne va fi bine cu o mentalitate „centralizată“.
 
I.L.: Nu credeÅ£i că ar fi corect ca partidele să-ÅŸi facă publice alianÅ£ele înainte de alegeri?  
Ba da. Ar fi o obligaÅ£ie morală, dacă în politică putem vorbi de morală.  

M.M.: RelaÅ£ia proastă dintre PNL ÅŸi Băsescu va influenÅ£a formarea viitorului guvern?  
Nu-i exclus.  

M.M.: Åži ce le-aÅ£i spune celor care conduc PNL, să uite de ranchiunile acumulate în ultimii ani?
Mai că aş fi tentată să le spun că e bine să nu-şi neglijezi amintirile.

M.M.: Contează trecutul?
În momentul în care diferenÅ£ele sau polemicile sunt doctrinare, este în regulă. Când războiul a vizat persoane ÅŸi a devenit extrem de personificat, e greu să mai vorbeÅŸ ti de consens. Eu nu spun că este imposibil ca PNL ÅŸi PDL să gă- sească consens pe anumite teme. Întrebarea mea este dacă politicienii noÅŸtrii pot să înÅ£eleagă că nu ura generează bine. Sunt probleme unde toÅ£i ar trebui să lucreze împreună ÅŸi altele care să ne separe. 

M.M.: Sebastian Lăzăroiu spunea că Traian Băsescu cel conflictual va demonstra că este un mit eticheta de preÅŸedinte conflictual.  
Pe o strategie ÅŸi o tactică bună, da.  

I.L.: Pe cine credeţi că va favoriza absenteismul la vot?
Nu îmi dau seama. În mediul rural există o masă critică, se duc la vot ca la biserică.

I.L.: Nu va fi avantajat PSD?
Dacă primarul este de o anumită culoare ÅŸi are o masă critică, votanÅ£ii lui vor ieÅŸi, în timp ce ceilalÅ£i pot fi demotivaÅ£i.

DIN CAMPANIE
 
„Alegătorii sunt adeseori la fel de cinici precum politicienii“

I.L.: Cât vă costă campania?  
În mediul rural, o persoană care nu are notorietate ÅŸi nu intră în categoria „Elodia“ se poate descurca cu 100.000 de euro. Suma stabilită de lege, de 50.000 de euro, este doar decentă. AfiÅŸe, bannere, obiecte promoÅ£ionale... La Å£ară, oamenii nu preferă emisiunile de informaÅ£ii, dezbateri politice, ÅŸi mai adaugi ÅŸi teama de factura pentru lumină. Unii trag apa o dată pe zi, Doamne, iartă-mă, ca să nu plătească apa. Până în momentul de faţă, cea mai mare parte din bani i-am consumat pe printuri. Nu am cumpărat spaÅ£iu în presă sau la televiziuni. Am renunÅ£at ÅŸi la un spectacol de lansare. Oamenii servesc concertul, dar apreciază faptele concrete. În loc de spectacol, mai bine vestiare pentru o grădiniţă. Alegătorii sunt foarte pragmatici ÅŸi adeseori la fel de cinici precum politicienii.