Ai pleca din România? Unde te-ai duce?

AFACERI

Fiscalitatea te aruncă peste graniţă sau în faliment

"Ne chinuim", spune Doina Bulboacă, care are o mică afacere în domeniul turismului în judeţul Cluj. "Cei mici (n.r. patronii de întreprinderi mici şi mijlocii) sunt total nemulţumiţi de mediul fiscal din România. E ceva ştiut: cei mici plătesc taxe şi impozite, iar cei mari sunt păsuiţi de stat şi scapă", spune dânsa.

"Dacă aş mai avea 35-38 de ani, aş pleca cu siguranţă. Am fost în Italia, cu ani în urmă, şi am fost lucrător în turism". Afacerista spune că există mari diferenţe între grija pentru micii întreprinzători manifestată de România şi Italia. "Aici fiscalitatea te omoară - spune dânsa-, noi muncim pentru a alimenta statul. Nu ştiu cum să te mai amenedeze. Pun o taxă noaptea, dimineaţa se aplică".

Femeia are o afacere de familie, în care o ajută soţul. "Pentru noi nu e Crăciun, Paşte, duminică. Muncim zi şi noapte şi, la sfârşitul anului, vedem că nu am căştigat nici de un salariu minim".

Deranjantă este şi atitudinea ostilă a autorităţilor locale, crede Bulboacă. "Este o relaţie foarte ciudată între plătitorul de taxe şi funcţionarul public. Aceştia (n.r. funcţionarii) consideră că noi suntem de vină că au ei salarii de şase milioane. Mi s-a întâmplat la primărie, când am fost făcută "hoaţă", deşi eu aveam totul plătit la zi".

CERCETARE ŞI EDUCAŢIE

Cei mai mulţi pleacă

"80% dintre colegii mei din grupa de Fizică au plecat în stăinătate", spune Dan Filipescu, cercetător la Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei", de la Măgurele. El a ales să rămână în România, pentru a fi aproape de familie şi prieteni, dar şi pentru că la Măgurele are şansa de a se dezvolta profesional.

"Ne-am adunat oameni de foarte mare valoare. La dotări, este loc de mai bine, dar nu stăm rău deloc. Avem laboratoare cu dotări ca în străinătate", spune Dan Filipescu. Cercetătorul admite totuşi că, pentru un tânăr care porneşte de la zero în viaţă, salariul oferit în România este destul de mic.

"Asta e cea mai mare problemă. În rest ai totul. În Fizica Nucleară, cercetarea românească este cotată foarte bine. Mi-e teamă însă de un lucru: din cauza crizei, s-ar putea să o lăsăm mai moale cu investiţiile. Acesta ar fi un mare pericol", arată cercetătorul.

"Într-o astfel de alegere, nu pot să conteze numai banii. Chiar dacă s-ar înrăutăţi condiţiile, eu ştiu cp nu aş pleca din ţară", încheie Filipescu.  

Rămâne pentru bursă

Adrian, absolvent al Facultăţii de Matematică şi Informatică de la Universitatea Piteşti, nu ia în calcul varianta de a pleca din ţară. Deocamdată.

“Nu situaţia din ţară mă ţine aici, ci faptul că am o bursă. Altfel, aş înclina spre o plecare. Situaţia mea actuală, de doctorand cu bursă, e o situaţie bună”, spune tânărul de 25 de ani, care a terminat facultatea cu media 10, ca şef de promoţie în anul 2008.

În urma unui concurs, Adrian a obţinut o bursă de 1800 de lei pe lună de la Uniunea Europeană (din fonduri structurale) pentru studii doctorale în informatică. „Cel puţin pe perioada bursei, este ok”, spune el.

SĂNĂTATE

Bani puţini, echipamente vechi

Situaţia medicilor rezidenţi din România este din ce în ce mai proastă. Dacă înainte de reducerea de 25% a salariilor bugetarilor aveau un salariu de aproximativ 900 de lei, acum el va fi de 700 de lei.

„Dacă ar fi să trăiesc din ăştia 700 de lei, 300 de lei mă costa vara facturile. Dacă pui 50 de lei abonamentul la RATB, plus metroul, ajung la încă un milion de lei vechi. Şi te uiţi că îţi rămân 300 de lei din care să mănânci, să te îmbraci”, arată Maria, studentă la Facultatea de Medicină „Carol Davila”, care va susţine examenul de rezidenţiat în această toamnă, pe 21 noiembrie.

La aceste cheltuieli se adaugă investiţiile pe care tinerii medici trebuie să le facă în mod continuu în educaţia şi pregătirea lor. „Teoretic, ar trebui să ţi se dea de la spital echipament medical, dar asta nu se întâmplă şi trebuie să-ţi cumperi halat, stetoscop. În spital, sunt tensiometre vechi şi de 30 de ani. Şi îţi trebuie cărţi de specialitate în limba engleză, care costă de la 100 de euro în sus”, continuă tânăra de 25 de ani.

În această situaţie, ea va susţine examenul de rezidenţiat de anul acesta, dar intenţionează să plece din România la un moment dat, fie ca medic rezident, fie ca medic specialist (dacă îşi termină rezidenţiatul în ţară). Printre opţiunile sale se numără Irlanda şi Marea Britanie, unde un medic rezident, în funcţie de specialitate, ajunge să câştige chiar şi 3.000 de euro pe lună. O altă variantă este Franţa, arată ea, unde ar putea câştiga 1.800 de euro lunar.

În ţară, problemele ar continua şi după terminarea rezidenţiatului, crede tânăra: „Degeaba termini rezidenţiatul, că e posibil să nu ai loc de muncă din moment ce sunt posturi îngheţate. Dacă există un loc la Spitalul Judeţean din Hunedoara, nu mă ajută cu nimic dacă eu am casa în Bucureşti. Vreau o familie, nu te poţi muta prin ţară ca să alergi după un post”.

Teama de integrare versus ziua de lucru de 12 ore

Medicul stomatolog Elena Sandu, din Bucureşti, are nevoie de două locuri de muncă pentru a trăi decent în România. "Sunt zile în care lucrez 10-12 ore", spune doctorul, care şi-a dat rezidenţiatul în 2005.

Totuşi, emigrarea implică multe aspecte care trebuie analizate, spune Elena Sandu. "Mi-e teamă de ceea ce mi se oferă acolo, de modul în care m-aş integra printre străini. Dar, dacă aş fi nevoită să plec, aş merge în Anglia, pentru că mi-ar fi mai uşor cu limba".

CITIŢI ŞI: Numărul medicilor care pleacă din ţară creşte alarmant

Unde ar trebui să lucreze medicii: numai la stat sau numai la privat?

STUDIU GALLUP

Se pleacă din România, lumea vrea în Singapore şi Noua Zeelandă

Estimarea Gallup a fost făcută printr-o simplă operaţie matematică: câţi adulţi străini şi-ar dori să vină în România minus câţi adulţi români şi-ar dori să plece în străinătate, totul împărţit la întreaga populaţie adultă a ţării.

Studiul Gallup a surprins intenţia de a pleca în străinătate a locuitorilor din 148 de state ale lumii, nu decizia finală a acestora. Astfel, acest studiu ar putea fi un semnal de alarmă pentru autorităţile care elaborează politici pentru integrarea imigranţilor sau pentru cele care ţintesc limitarea pierderii de populaţie.

Singapore şi Noua Zeelandă şi-ar putea tripla populaţia în următorii ani, dacă toţi străinii care doresc să emigreze în aceste state ar lua această decizie. Singapore este un stat care a investit enorm în educaţie şi cercetare în ultimele decenii, iar rezultatele economice incredibile din aceşti ani sunt doar rezultatul acestor politici. Noua Zeelandă, stat greu accesibil pentru cei mai mulţi dintre locuitorii Globului, atrage prin natură şi stilul de viaţă sănătos.

Alte ţări în care străinii şi-ar dori să trăiască sunt Canada, Elveţia şi Australia.

Ţări preferate de posibilii emigranţi:
1. Singapore +219%
2. Noua Zeelandă +184%
3. Arabia Saudită +176%
4. Canada +160%
5. Elveţia +150%
6. Australia +148%
7. Kuwait +127%
8. Suedia +78%
9. Spania +74%
10. Irlanda +66%

Notă: în ţările din Golf, cum sunt Arabia Saudită şi Kuweit, au fost chestionaţi doar cetăţenii arabi şi emigranţii arabi.

Ţările care ar putea înregistra pierderi mari de populaţie:
1. Sierra Leone -56%
2. Haiti -51%
3. Zimbabwe -47%
4. Nigeria -46%
4. Somalia -46%
4. Etiopia -46%
7. El Salvador -45%
7. Liberia -45%
7. Comoros -45%
10. Republica Dominicană -43%
10. Republica Populară Congo -43%

În acest clasament, România este pe locul 47, cu o potenţială scădere a populaţiei adulte de 21%. State aflate exact în aceeaşi situaţie sunt Serbia, Mali, Vietnam şi Taiwan.

Rezultatele complete ale studiului Gallup, aici.