Ambasadorul Danemarcei, despre aderarea la Schengen: "România să negocieze direct cu Olanda, pe coridoare"

Michael Sternberg: Este dificil să promitem că vom face multe lucruri concrete, pentru că deşi poziţia noastră este că vă vom sprijini, că aţi îndeplinit standardele de intregrare şi e important să fie aplicate aceleaşi standarde tuturor statelor membre, există o ţară, Olanda, care se opune. Mai sunt şi alte state care nu se supără că Olanda se opune extinderii Schengen...

Eu cred că trebuie să găsim un compromis în această situaţie. România şi Olanda trebuie să discute, să negocieze, la nivel diplomatic, "pe coridoare", "vrem asta şi putem oferi asta", iar preşedinţia daneză susţine un astfel de compromis. Nu ştiu exact care ar putea fi acest compromis, dar nu cred că sunt prea multe persoane care să ştie asta, pentru că situaţia pare a fi într-un punct mort în prezent. Am vrea să vedem că această problemă se rezolvă în timpul preşedinţiei daneze.

Aş vrea să vă amintesc că cel mai mare succes pe care l-am înregistrat în timpul preşedinţiei noastre precedente, din 2002, a fost să deschidem calea pentru aderarea noului val de state candidate la UE, printre care s-a numărat şi România, în a doua etapă al acelui val de extindere. Deşi nimeni nu se aştepta să avem progrese importante în 2002, acesta a fost un succes important. Aşa că am scos "iepuri din pălărie" şi înainte, de ce n-am putea-o face şi acum? Lucrăm în spatele scenei pentru a găsi un compromis. Totuşi, atmosfera în Europa este foarte diferită acum faţă de anul 2002 şi nu mai e chiar atât de uşor să facem trucuri magice, deci rămâne să vedem ce vom reuşi...

Sunteţi în România de un an. Cum aţi perceput progresele pe care le-a înregistrat România, dacă ele au existat, în reformarea justiţiei şi în lupta anticorupţie?
Întodeauna mai sunt multe de făcut pe această temă, în toate statele europene, dar cred că România a făcut progrese rapide, nu doar în ultimul an, ci şi înainte. Acum sărbătoriţi cinci ani de la integrarea în UE şi cred că la început v-aţi străduit să ajungeţi din urmă celelalte ţări europene, dar reforma sistemului judiciar şi lupta anticorupţie au început lent.

În ultimii doi ani, cred că procesul a câştigat în viteză şi credibilitate. Aceasta nu e doar opinia mea, ci o reflectă pe cea a Comisiei Europene, care a redactat cel mai recent raport, cel de vara trecută, în manieră pozitivă, subliniind că s-au făcut multe progrese în acest domeniu.

Sperăm că şi în februarie România va primi un raport favorabil. Devotamentul ministrului justiţiei şi al angajaţilor din minister este remarcabil. S-au făcut multe eforturi în acest sens, pentru că de progresele în justiţie depind foarte multe lucruri.

Danemarca nu restricţionează accesul pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, aşa cum se întâmplă în cazul altor nouă ţări care au menţinut aceste bariere pentru încă doi ani. De ce aţi luat această decizie?
Pentru că noi credem într-o piaţă liberă, într-o libertate de mişcare a oamenilor, serviciilor şi mărfurilor. Danemarca este o naţiune mică şi se bazează mult pe comerţ. Faptul că suntem pe piaţa unică europeană a fost extrem de benefic pentru noi. Noi credem în această piaţă liberă. Suntem mulţumiţi de această decizie, nu o regretăm. Avem 10.000 de români care trăiesc în Danemarca şi suntem mulţumiţi de comunitatea românească. Fac o treabă excelentă în construcţii, în IT, sunt profesionişti, lucrează mult şi respectă regulile şi legile. Există tineri capabili în sectorul IT în Danemarca. De pildă, compania Microsoft are în jur de 50 de ingineri români angajaţi. Acestea sunt poveşti de succes care ar trebui, după părerea mea, să fie reflectate mai mult în presă. Să nu se scrie doar despre cerşetori, hoţi, oameni fără adăpost. Sigur, şi ei reprezintă o problemă, dar nu trebuie să uităm că aceştia reprezintă doar 1-2% din cei plecaţi afară şi, totuşi, despre ei se vorbeşte în 98% dintre articolele din mass-media. Este nevoie de o imagine mai corectă, mai echilibrată a ceea ce se întâmplă în realitate.

Criza economică şi problemele europenilor

Cum va reuşi preşedinţia daneză să propună şi să aplice măsuri concrete pentru a stimula creşterea economică în UE, în contextul actualei crize financiare şi a disensiunilor care există între membrii săi?
Majoritatea ţărilor din UE, inclusiv Danemarca şi România, consideră că rata şomajului şi creşterea economică sunt probleme foarte importante în prezent. În Spania, de pildă, şomajul a ajuns la un nivel-record, în special în rândul tinerilor. Este o problemă importantă, mai ales pentru viitor. Pe de altă parte, faptul că nu mai putem cheltui atât cât vrem, că trebuie să ne restrângem, să ne plătim datoriile la bănci, este de asemenea un aspect esenţial. Este dificil să găsim un echilibru între creşterea economică şi economiile la buget. De exemplu, Grecia a profitat de ajutorul UE mulţi ani şi a rămas mult în urma celorlalte ţări şi acum, desigur, se confruntă cu o situaţie foarte dificilă, dar cineva trebuie să plătească pentru toţi acei ani de bunăstare.

Având în vedere situaţia actuală, în care Franţa şi Germania au un punct de vedere ferm în privinţa Mecanismului European de Stabilizare Financiară, cum va putea Danemarca să medieze poziţiile inflexibile? Unii oficiali europeni chiar au declarat că Danemarca ar trebui să nu aibă o voce prea puternică, pentru că se află în afara zonei euro.
Acesta este rolul nostru, ca preşedinte al UE – să fim un broker onest, să promovăm conceptul european. Şi noi suntem interesaţi de mecanismul din zona euro, pentru că, să fim cinstiţi, dacă euro se prăbuşeşte, şi noi ne prăbuşim odată cu el. Moneda noatră naţională este legată de euro, nu e nicio diferenţă, toate legile noastre urmează regulile UE şi la fel comerţul, majoritar cu parteneri UE, foloseşte moneda unică europeană. Am avut mai multe mandate la conducerea Consiliului European şi am învăţat din aceste experienţe, trebuie să existe o încredere deplină în preşedinţia UE, trebuie păstrat echilibrul între interesele europene şi cele naţionale.

Acest lucru se poate ilustra cel mai bine cu obiectivul nostru principal: Mecanismul de Stabilizare Financiară, unde trebuie găsit un echilibru între diferitele atitudini faţă de agricultură, reformele structurale şi lucruri de acest gen. Poziţia noastră în domeniul agriculturii diferă, desigur, de cea a României, de pildă, dar putem încerca să ajungem la un compromis, ca să putem avansa în acest domeniu. Trebuie să căutăm soluţii pentru o Europă a celor 27 de membri, pentru a nu avea o Europă cu două viteze, în care cei 17 membri ai zonei euro au o direcţie şi ceilalţi alta. Acum există probleme în UE, e dificil, dar e important să avem acest obiectiv în minte, să nu avem mai multe viteze.

Să vorbim şi despre una dintre priorităţile preşedinţiei UE, o Europă sigură, având în vedere problema imigraţiei ilegale - pentru unele ţări din sudul Europei a fost vorba chiar despre un "exod" produs după "primăvara arabă". Guvernul anterior al Danemarcei a anunţat că închide graniţele, temporar, din cauza pericolului imigraţionist ilegal. Noul executiv a ridicat însă aceste restricţii. Credeţi că va mai fi cazul, în viitorul apropiat, să se ia astfel de măsuri?
Comisia Europeană a permis statelor membre ca în situaţii extreme, speciale, să-şi închidă graniţele, aşa cum s-a întâmplat în cazul Italiei şi Franţei, care au avut de-a face cu mult prea mulţi refugiaţi din nordul Africii. Poate fi o problemă pentru un guvern care deja avea de-a face cu o situaţie dificilă în ţară, cu probleme economice şi legate de şomaj. Există reguli europene privind măsurile ce pot fi luate în astfel de cazuri. Trebuie să privim situaţia ca pe un întreg. Să nu uităm că piaţa internă unică este un beneficiu pentru noi, pentru industrie, pentru comerţ, de atâţia ani. Mişcarea liberă a persoanelor din interiorul şi exteriorul UE este parte a avantajelor pe care le-am câştigat odată cu UE.

Este, însă, o problemă politică foarte dificilă. Din cauza problemelor economice de pe piaţă, mulţi oameni ar dori ca graniţele să se închidă, în special pentru cetăţenii din statele non-UE. E de înţeles, având în vedere criza financiară, şomajul şi altele, care au un efect psihologic important. Trebuie să le arătăm oamenilor că există mai multe avantaje decât dezavantaje ale acestei libertăţi de mişcare. Şi, din nou, cred că presa are un rol important de jucat în acest sens. Trebuie relatate poveşti de succes, să ne concentrăm asupra beneficiilor: cu cât contribuie românii la economia Italiei, Spaniei, de exemplu? Dacă am înţeles bine, 1,2 milioane de români trăiesc în Italia şi alţi 950.000 în Spania, nu pot fi infractori toţi! Majoritatea lucrează din greu, îşi câştigă traiul cinsitit, şi şi-au întemeiat familii, trimit bani acasă şi fac o treabă bună. Dacă am spune mai multe lucruri bune despre ce se întâmplă acolo, oamenii ar fi mai puţin speriaţi de imigranţi. Pe de altă parte, în unele dintre state localnicii nu vor să se angajeze pe anumite posturi şi atunci apare o nevoie constantă de muncitori din afară.

Curentul extremist pare a fi în creştere, în ţările nordice. Ne amintim că în 2005 a fost un adevărat scandal, când un ziar danez a publicat o caricatură a profetului Mohamed, şi a devenit ulterior ţinta unor atacuri, vreau să vă întreb cum vedeţi această problemă azi?
Cred că acest curent antimigraţionist a existat tot timpul, a atins un apogeu, încă există, dar nu mai este atât de periculos acum, pentru că se petrec foarte multe lucruri în diferite locuri din lume. Datorită faptului că forţele de poliţie lucrează împreună, datorită regulilor din interiorul spaţiul Schengen, colaborării în interiorul Interpol şi colaborarea excelentă între poliţia daneză şi cea română, de pildă. Avem un ofiţer de poliţie român la Copenhaga, care lucrează împreună cu forţele noastre, este un alt avantaj al colaborării în UE. Da, extremisul e încă acolo, dar cred că e ţinut sub control.

Care este situaţia în Danemarca acum, în societatea daneză, în ceea ce priveşte rolul femeii în politică, în guvern, la putere? Ştiu că noul guvern are 9 femei din totalul de 23 de miniştri, dar tot au existat nemulţumiri pentru că social-democraţii au promis o proporţie de 50%-50% între bărbaţi şi femei. Oricum, pentru prima oară în istoria Danemarcei a fost numită în funcţia de premier o femeie.
Cred că Danemarca s-a maturizat, a trecut dincolo de aceste prejudecăţi, nu complet, dar în mare măsură. Nu cred că cineva mai crede în Danemarca faptul că femeile sunt discriminate. În ceea ce priveşte proporţia în guvern, nu avem legislaţie în acest sens, dar există mişcări feministe foarte puternice. Şi în angajările care se fac în cadrul companiilor se ţine cont de pregătirea candidaţilor, dar dacă pentru un post sunt doi candidaţi femeie şi bărbat cu aceeaşi pregătire, se preferă femeia. Situaţia s-a schimbat mult în ultimii 10-20 de ani în ţările scandinave, din acest punct de vedere.

Cum vedeţi extinderea UE în acest moment, cât de oportună este şi câte şanse au state precum Serbia, Albania, Macedonia, Muntenegru să adere la Uniunea Europeană?
În principiu, UE este deschisă pentru noi membri. Dar sigur că trebuie ca fiecare ţară să îndeplinească nişte standarde, de aceea unele state negociază atât de mulţi ani. România ştie asta foarte bine, pentru că negocierile sunt un proces dificil. Dar Croaţia a demonstrat că, deşi este dificil, este posibil, drumul spre Uniunea Europeană. Mai aşteaptă, înainte de Serbia, Islanda, Macedonia, Muntenegru. În ceea ce priveşte Serbia, va fi mai dificil, pentru că există încă problema recunoaşterii Kosovo, deşi se lucrează la asta, nu se întrevede deocamdată o soluţie clară. Pentru Kosovo va mai fi nevoie de mult timp, pentru că e nevoie de clarificarea situaţiei cu Serbia, nu vrem un conflict îngheţat în UE. Şi trebuie ca toţi membrii UE să recunoască această ţară, să nu uităm că nici România nu a recunoscut-o.

Dar credeţi în acest proces al extinderii, pentru viitor? Pentru că există dubii, în unele ţări, privind oportunitatea aderării în acest moment, când întreaga Europă occidentală este în criză…
E adevărat că procesul este acum mai îndelungat, în special pentru că ne confruntăm cu o criză economică în Europa va fi şi mai dificil pentru aceste ţări. Dacă am avea referendumuri pe această temă, nu am avea niciodată acordul oamenilor, pentru că aceştia poate nu mai doresc să devină membri ai UE. Dar cu cât suntem mai mulţi membri, cu atât mai bine, cu atât vom fi mai puternici şi vom avea un comerţ mai dezvoltat.

AUSTERITATEA LA ROMÂNI

"Guvernul de la Bucureşti a fost nevoit să ia măsuri dure"

Ambasadorul danez apreciază ca necesare măsurile de austeritate luate de Guvernul României pentru a diminua efectele crizei economice.

"Părerea mea este că dacă nu ar fi luat aceste măsuri la vremea potrivită, România ar fi fost acum într-o situaţie economică foarte dificilă. Autorităţile au luat aceste măsuri cu speranţa că, peste câţiva ani, situaţia se va schimba, lucrurile vor lua o întorsătură pozitivă şi oamenii vor începe să culeagă beneficiile de pe urma acestor acţiuni. Şi aproape aţi ajuns până acolo, dar apoi a apărut această nouă criză financiară, iar oamenii au devenit frustraţi, pentru că se aşteptau deja ca situaţia să se îmbunătăţească, în privinţa creşterii economice şi a locurilor de muncă", explică ambasadorul danez la Bucureşti.

Frustrările sunt normale

Michael Sternberg mai spune că România nu avea cum să nu fie afectată de criza din Europa. "Situaţia dificilă pe plan european vă afectează, pentru că trăiţi în UE şi partenerii comerciali sunt într-o astfel de situaţie. Oamenii au aşteptat, au sperat, au oferit mult, aşteptând ca ceva să se întâmple...aşa că e normal să apară frustrările", apreciază Sternberg.

Frustrări şi nemulţumiri există şi în Grecia, dar situaţia este diferită. "Sigur că există probleme pe plan intern, oamenii se plâng, poate măsurile nu li se par corecte, că poate cei săraci vor plăti mai mult decât cei bogaţi. Dar până la urmă este problema grecilor şi putem să avem compasiune pentru ei, dar sentimentul este limitat în rândul cetăţenilor din statele care au plătit consumaţia grecilor, iar ei au depăşit limitele", conchide ambasadorul.

Citiți și:

• ANALIZĂ EVZ. Aderarea la Schengen, provocarea anului 2012
• Danemarca ne susţine pentru aderarea la Schengen, dar obiectivul este unul dificil de atins
• Dosarul Schengen: Olanda este izolată, nu România
• România este ținută la ușa Schengen doar de guvernul de la Haga
• Băsescu despre neprimirea României în Schengen: "E un abuz al Olandei!"
• Cristian Diaconescu: E nevoie de o evaluare directă a României de către Olanda