ANALIZĂ. Taxa pe tranzacțiile financiare nu găsește susținere în UE

Un sondaj al KPMG arată că, din cele 27 state membre, doar trei şi-au manifestat sprijinul clar pentru introducerea taxei şi trei s-au declarat clar împotrivă, iar restul de 21 de ţări oscilează între diverse grade de susţinere, opoziţie sau indecizie.

Cine e pro, cine e contra

În favoarea introducerii taxei pe tranzacţiile financiare sunt Franţa, Germania şi Spania, în favoarea introducerii acesteia, cu anumite condiţii, cum ar fi introducerea la nivel global sau la nivel UE, şi care înclină în general spre o poziţie pozitivă sunt Austria, Belgia, Finlanda, Ungaria, Italia, Lituania şi România, neutre sunt Estonia, Grecia, Polonia, Portugalia, Slovacia şi Slovenia. În favoarea introducerii taxei dacă anumite condiţii sunt îndeplinite, cum ar fi introducerea globală sau la nivel UE, dar care înclină în ansamblu spre o poziţie mai puţin pozitivă sunt Cipru, Danemarca, Irlanda, Letonia, Luxembourg, Malta, Olanda şi Marea Britanie, iar împotriva introducerii taxei pe tranzacţiile financiare s-au pronunţat Bulgaria, Republica Cehă şi Suedia.

"În condiţiile în care doar trei ţări şi-au manifestat clar sprijinul, propunerea Comisiei mai are, evident, multe etape de parcurs", a spus Hugh von Bergen, coordonator al Global Financial Services Tax Group din cadrul KPMG.

"O parte dintre Statele Membre care s-au pronunţat în favoarea propunerii sunt dispuse să o sprijine cu condiţia însă ca TTF să fie introdusă la nivel global, şi realitatea este că introducerea acestei taxe la nivel global nu va avea loc, cel puţin nu în viitorul apropiat. Prin urmare, văzută din acest unghi, perspectivele introducerii taxei pe tranzacţiile financiare de către UE par destul de incerte", avertizează von Bergen.

Mărul discordiei: cum vor fi distribuite veniturile

"Până în prezent, puţină lume şi-a pus întrebarea cine vor fi de fapt beneficiarii veniturilor dobândite din taxa pe tranzacţii financiare din UE", a spus Ionuţ Măstăcăneanu, Tax senior manager din cadrul KPMG România. "Comisia intenţionează ca aceasta să fie un fel de taxă aplicabilă la nivel UE care ar urma să susţină, cel puţin parţial, bugetul Uniunii Europene. Cu toate acestea, chiar şi dacă principiul unei taxe pe tranzacţii financiare la nivelul Uniunii Europene ar fi acceptat, modul în care veniturile urmează a fi distribuite - între UE şi statele membre dar şi între statele membre va fi probabil un subiect aprig dezbătut", a arătat Ionuţ Măstăcăneanu.

Conform estimărilor iniţiale ale Comisiei Europene, taxa ar putea genera venituri de aproximativ 57 miliarde de euro anual la nivelul Uniunii Europene. În pofida acestor beneficii preconizate, Comisia Europeană a estimat în acelaşi timp un impact negativ asupra PIB-ului ce ar urma să se situeze între 0,53% şi 1,76%. De atunci, Comisia Europeană şi-a redus, se pare, aceste estimări la o cifra cuprinsă între 0,2% şi 0,3%.

Proiectul de directivă prevede un nivel minim al taxei de 0,1% pentru tranzacţiile financiare, altele decât cele legate de contractele pe instrumente derivate, şi de 0,01% pentru contractele pe instrumente derivate.

CITIȚI ȘI:

• Taxa pe tranzacțiile financiare amenință Franța. Mâine, Sarkozy discută cu Merkel
• Marea Britanie: Taxa pe tranzacțiile financiare este o nebunie!
• Sarkozy vrea creșterea TVA la 21,2% și taxă pe tranzacții financiare