Angajamente şi critici, înaintea reuniunii pentru salvarea planetei

Potrivit Indiei, declaraţia comună include ameninţarea unei renunţări comune a celor patru ţări plus Sudanul, dacă solicitările lor nu vor fi luate în considerare.  Acestea includ, printre altele, refuzul de a accepta ca schimbările climatice să fie folosite ca o barieră comercială şi nu vor fi de acord cu măsuri legislative prin care să fie obligate să reducă emisiile de dioxid de carbon sau cu măsurători internaţionale. Înţelegerea de la Beijing a fost lansată ca o provocare la adresa Danemarcei.



Summitul, o farsă

James Hansen, care este directorul Institutului Goddard pentru Studii Spaţiale din cadrul NASA, a declarat că va boicota evenimentul ONU, întrucât aceasta urmăreşte semnarea unui acord contraproductiv în vederea limitării emisiilor de gaze pe baza unui sistem de compensaţii, scrie The Times, în ediţia electronică.

Considerat iniţiatorul avertismentelor asupra încălzirii globale, de la finalul anilor '80, Hansen, care acum are 68 de ani, avertizează, într-o carte care va fi publicată săptămâna viitoare, că planeta „este într-un pericol iminent de a se prăbuşi”.

El comentează asupra refuzului liderilor politici de a găsi o soluţie la problema folosirii combustibililor fosili care constitutie cea mai ieftină formă de energie. Hansen este decis să boicoteze acest eveniment, susţinând că ar trebui amânat un an, timp în care să fie elaborată o strategie viabilă, bazată pe taxe introduse în funcţie de nivelul emisiilor pentru fiecare ţară şi eliminarea acestui sistem de compensaţii.

O problemă cu nişte hackeri

Hackerii au pătruns, în ultimele luni, în reţeaua Centrului de Cercetare a Climei (CRU) al Universităţii britanice din East Anglia şi au publicat pe Internet mii de e-mailuri ale cercetătorilor, scrie AFP, menţionând că unele dintre aceste e-mailuri arată că lumea ştiinţifică ar manipula informaţiile pentru a consolida teoria potrivit căreia încălzirea climatică este rezultatul acţiunilor omului.

Previziuni

Agenţia France Presse prezintă nivelul angajamentelor privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pe care principalele ţări poluatoare (împărţite în industrializate şi în curs de dezvoltare) din lume ar putea să şi le asume la Conferinţa de la Copenhaga.

ŢĂRI INDUSTRIALIZATE

• STATELE UNITE: Cel de-al doilea poluator mondial, Statele Unite, propune o scădere cu 17% a emisiilor lor de gaze cu efect de seră până în 2020 şi cu 42% până în 2030, anul 2005 fiind anul de referinţă (reprezentând, în raport cu nivelul poluării înregistrat în 1990, o reducere de 4% până în 2020 şi de 33% până în 2030).
  
  
• UNIUNEA EUROPEANĂ: Uniunea Europeană s-a angajat unilateral, în decembrie 2008, să reducă emisiile sale cu 20% până în 2020, faţă de nivelul acestora din 1990. Aceasta a anunţat că reducerea ar putea ajunge chiar la 30%, în cazul unui acord internaţional ambiţios.
  
  
• JAPONIA: Japonia a propus să îşi reducă emisiile cu 25% până în 2020, în raport cu nivelul din 1990, în cazul semnării unui "acord foarte ambiţios, cu participarea tuturor ţărilor principale".
  
  
• CANADA: Ottawa doreşte o reducere de 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020, raportat la nivelul din 2006, reprezentând o scădere de 3% raportat la nivelul din 1990. Parlamentul canadian tocmai a votat o moţiune care obligă Guvernul lui Stephen Harper să se angajeze la mai mult (o scădere cu 25% faţă de nivelul din 1990).
  
  
• RUSIA: Moscova nu şi-a luat angajamente formale. Însă, potrivit Comisiei Europene, Rusia ar fi pregătită să se angajeze asupra unei reduceri între 20 şi 25% până în 2020, raportat la 1990.
  
  
• AUSTRALIA: Parlamentul a respins, din nou, un text al Guvernului care prevedea o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cuprinsă între 5 şi 25% până în 2020, raportat la nivelul din 2000.
  
  
• NOUA ZEELANDĂ: O reducere între 10 şi 20%  până în 2020, raportat la 1990.

TĂRI ÎN CURS DE DEZVOLTARE

• CHINA: principalul poluator al planetei, China, s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră în funcţie de PIB (intensitate carbonică), cu 40-45% până în 2020, în raport cu nivelul din 2005.
  
  
• BRAZILIA: Guvernul brazilian îşi va asuma "angajamentul voluntar" de a reduce cu 36 până la 39% emisiile sale, în raport cu previziunile din 2020, în special prin eforturile de a lupta împotriva defrişării pădurii amazoniene, cea mai mare pădure tropicală din lume.
  
  
• INDIA: India afirmă că a luat măsuri "care antrenează reduceri semnificative de emisii de gaze cu efect de seră" şi precizează că le-ar putea cuantifica printr-o "cifră", pe care încă nu a anunţat-o.
  
  
• INDONEZIA: Un program naţional ar putea permite reducerea emisiilor cu 26% până în 2020, în raport cu un scenariu "business as usual", în special prin lupta împotriva defrişării, potrivit preşedintelui Susilo Bambang Yudhoyono.
  
  
• COREEA DE SUD: Seulul s-a angajat să reducă cu 4% emisiile de gaze cu efect de seră până în 2020, raportat la nivelul acestora din 2005, reprezentând o tendinţă de scădere cu 30% a emisiilor poluante, în funcţie de previziunile de creştere "business as usual".
  
  
• MEXIC: Mexicul va propune la Copenhaga o reducere a emisiilor sale de gaze cu efect de seră cu 50% până în 2050, dacă va dispune de "tehnologia şi finanţarea adecvate".

Citiţi mâine, pe evz.ro, un interviu cu directoarea executivă a organizaţiei Greenpeace din România, despre ce avem de făcut, fiecare dintre noi, pentru a contribui la salvarea planetei.