ANI nu mai poate controla averile

Este vorba despre aceeaşi instituţie despre care Comisia Europeană a remarcat, în raportul pe justiţie dat în martie publicităţii, progresele realizate de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), care au fost consolidate şi extinse.

CE observa, în raportul din martie, o consolidare continuă a rezultatelor înregistrate de ANI în urmărirea administrativă a incompatibilităților, a conflictelor de interese și a averilor nejustificate.

Contactată de Evenimentul Zilei, avocata a confirmat informaţia, explicând că este vorba de capitolele I şi VI, care cuprind dispoziţiile generale şi dispotiţiile  despre verificarea averilor, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor.

Ce a declarat CC neconstituţional

• Articolul 6 care prevede că "la solicitarea motivată a inspectorului de integritate, conducătorii autorităţilor, instituţiilor sau societăţilor publice ori private, cei ai regiilor autonome sunt obligaţi să comunice acestuia, în termen de cel mult zece zile lucrătoare, datele, informaţiile, înscrisurile şi documentele prevăzute la articolul 5, indiferent de suportul acestora, precum şi date, informaţii sau documente pe care le deţin, care ar putea conduce la soluţionarea cauzei".
  
  
• Articolul 7 care se referă la posibilitatea ca inspectorul de integritate să dispună, fără acordul persoanei verificate a unei expertize, pentru lămurirea neconcordanţelor dintre sesizare şi întinderea bunurilor menţionate în declaraţie.
  
  
• Articolul 8 care stabileşte activitatea de verificare, modilitatea de întocmire a actelor de constatare şi a proceselor verbale.
  
  
• Articolul 13 care stabileşte atribuţiile ANI: verificarea declaraţiilor de avere şi interese, controlul depnerii la termen a acestora, constatarea neconcordanţelor, sau a nerespectării hotărârilor legale, constatarea incompatibilităţilor şi sesizarea organelor de urmărire penală, dar şi aplicarea sancţiunilor.
  
  
• Articolul 17 care stabileşte criteriile de numire a inspectorilor de integritate şi a celorlalţi funcţionari publici din ANI este nelegal.
  
  
• Articolul 46 care prevede procedura de confiscare a unei părţi din avere şi contestarea stării de incompatibilitate este, de asemenea, declarat neconstituţional.
• Articolul 57 care prevede că în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele desemnate potrivit articolului 9 vor asigura implementarea prevederilor prezentei legi şi vor introduce în regulamentele de ordine interioară prevederi detaliate privitoare la declararea averii, declararea intereselor şi a incompatibilităţilor, adaptate specificului respectivei instituţii, care vor fi aduse la cunoştinţă tuturor angajaţilor împreună cu prevederile prezentei legi, prevederi care sunt şi ele neconstituţionale

Prevederi din lege

Astfel, alineatul 1 al primului articol din Legea 144/2007 de înfiinţare, organizare şi funcţionare a ANI precizează: "Activitatea de verificare privind averea dobândită în perioada exercitării mandatelor sau a îndeplinirii funcţiilor ori demnităţilor publice, după caz, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor se efectuează de către Agenţia Naţională de Integritate, denumită în continuare Agenţia, şi este supusă controlului judecătoresc".

În condiţiile în care acest prim capitol a fost declarat neconstituţional, activitatea de verificare a demnitarilor nu va mai putea fi realizată de Agenţia Naţională de Integritate.

Începerea verificării averilor şi a conflictelor de interese, precum şi a incompatibilităţilor sau întocmirea unui act de constatare prevăzute în aceeaşi lege la art 45, respectiv 46 din Capitolul VI nu vor mai fi valabile în condiţiile declarării lor ca fiin neconstituţionale.

ANI, în pericol

În declaraţia ei pentru Hotnews.ro, Alice Drăghici spunea: "ANI va deveni un fel de depozit al declaraţiilor de avere. Nu va mai putea face sesizari, nu va mai avea activitate de control, singurul lucru pe care îl va face ANI este să înregistreze şi să depoziteze declaraţiile de avere şi să-i amendeze pe cei care întârzie să le depuna".

Directorul ANI Cătălin Macovei a declarat pentru evz.ro că nu a fost informat asupra unei astfel de decizii. „Nouă nu ne-a fost comunicat nimic şi nici în Monitorul Oficial nu a apărut nimic”, a mai spus acesta, precizând că el a aflat din zvonuri această informaţie.

Laura Ştefan, coordonator Anticorupţie, la Societatea Academică din România, este de părere că decizia Curţii Constituţionale arată de fapt că "nu există interesul verificării oamenilor politici decât din partea unei minorităţi".

"Lucrurile se rezolvă la Curtea Constituţională de oameni care ştiu cum se lucrează în ţara asta. Eu sper să existe voinţă politică pentru redactarea unui nou proiect şi cred că este foarte urgent să se întâmple acest lucru", a spus Laura Ştefan, într-o intervenţie la emisiunea "Evenimentele Zilei", de la B1 Tv.

Dosare pe bandă în ultimele luni

Activitatea Agenţiei Naţionale pentru Integritate a fost una prolifică în ultimele luni. Nume grele precum Mircea Dinescu, Marian Vanghelie sau Corneliu Vadim Tudor s-au aflat în atenţia ANI.

În luna februarie, inspectorii de integritate au descoperit că Mircea Dinescu se află, din anul 2006, în stare de incompatibilitate, întrucât deţine simultan atât calitatea de membru al Colegiului CNSAS, cât şi funcţia de administrator al unor societăţi comerciale.

Pe 12 aprilie, ANI a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 2 în vederea efectuării de cercetări în cazul liderului PSD, Marian Vanghelie, suspectat de fals în declaraţii. La data de 12 mai 2008, ANI s-a sesizat din oficiu, după ce au apărut în presă mai multe articole care semnalau posibila nerespectare de către Vanghelie, în calitate de Primar al Sectorului 5, a dispoziţiilor legale privind la completarea şi depunerea declaraţiilor de avere.

Europarlamentarul Corneliu Vadim Tudor ar trebuit să fie verificat de ANI în această perioadă, din cauza unui contract încheiat de editura Speranţa, deţinută de liderul PRM cu o firmă de construcţii. Tranzacţia nu apare în declaraţia de avere şi interese a lui Vadim.

Inspectorii de integritate anunţat chiar astăzi că vor începe verificarea averilor şi interesele mai multor senatori, suspectaţi de incompatibilitate. Parlamentarii vizaţi ocupă şi poziţii de conducere în instituţii publice, după derogări ale Comisiei Juridice de la Senat, iar printre aceştia se numără Mircea Diaconu, care este şi director la Teatrul Nottara, şi Paul Ichim, şef de secţie la un spital, alături de profesorul Mircea Cinteză, de la PDL, care deţine şi funcţia de şef de secţie la Spitalul Universitar din Bucureşti.

Brădişteanu, ghimpele din coasta ANI

Chirurgul Şerban Brădişteanu, fost deputat PSD în perioada 2000-2004, este prima victimă a ANI. În septembrie 2008, Agenţia sesiza instanţa să i se confişte aproape 3,6 milioane de euro şi 500.000 de dolari, sume ce ar fi fost obţinute nejustificat în perioada în care a fost parlamentar. În acelaşi timp, Brădişteanu a fost implicat şi într-un proces penal, fiind acuzat de corupţie de către procurorii DNA. Şi în acest caz, era în discuţie averea sa.

Astfel, în noiembrie 2008, Brădişteanu solicita Curţii de Apel Bucureşti să suspende procesul în care ANI cerea confiscarea averii. El a solicitat atunci să i se reverifice bunurile, motivând că procedura prin care i-a fost controlată averea de către ANI este nulă. În demersul contestării deciziei ANI, avocata lui Brădişteanu, Alice Drăghici a contestat la CC legea de funcţionare a ANI, în decembrie 2008. CC s-a propunţat abia astăzi.