Aparatul care determină cât de grav este sforăitul

„La aproape un sfert dintre cei 45%, sforăitul a devenit cronic”, afirmă prof. dr. Ioan Paul Stoicescu, de la Instititul „Marius Nasta” din Capitală.

„Sala somnului” de la spital
 
Dumitru Bălăceanu, 51 de ani, fost şofer, a dormit săptămâna trecută câteva nopţi la Spitalul „Victor Babeş” din Timişoara, „în sala somnului”. „Soţia mi-a spus «mă, cam sforăi», apoi s-a speriat că începusem să fac pauze în respiraţie şi m-a trimis la doctor”, povesteşte bărbatul. De când a ieşit la pensie s-a îngrăşat 15 kilograme.

În prima noapte, a fost concurs de sforăituri în salonul în care a dormit, „dotat” cu un polisom nograf portabil, care i-a înregistrat etapele somnului. Seara următoare a schimbat patul cu unul din cabinetul medical, ataşat unui polisomnograf sofisticat, legat de un computer.

Medicul i-a pus senzori pe creştet, o centură toracică, un senzor de flux respirator în nas, un alt senzor de flux şi saturaţie a oxigenului, la baza gâtului. „Parcă mă pregătesc să urc pe Lună”, spune bărbatul.
 
Urmează masca de aer, care va pompa aer, obligând pacientul să respire corect. Primul efect: a doua zi dimineaţă, după mult timp se va trezi odihnit.

„80% dintre cei care ajung la noi sunt bărbaţi, iar 90% supraponderali”, declară Ştefan Frenţ, medic rezident în pneumologie. Doctorii spun că acest aparat îi ajută să identifice frecvenţa respiratorie, ritmul cardiac, gazele în sânge etc. şi, implicit, cât de gravă este problema.
 
„E cea mai performantă investigaţie a somnului şi identifică tulburările res piratorii din timpul nopţii”, explică conf. dr. Florin Mihălţan. În ceea ce priveşte cauzele sforăitului, deviaţia de sept este una dintre cele mai frecvente.

„Oamenii nu mai pot respira şi ajung să aibă chiar apnee în somn. Un somn agitat scade capacitatea de muncă, favorizează depresia, ameţelile etc.”, explică medicul orelist Elena Lăţcan, de la Centrul de Diagnostic şi Tratament Dorobanţi din Capitală.

Trei soluţii de tratament

Medicii recomandă ca atunci când există o cauză mecanică a obstrucţiei nazale să se intervină chirurgical, cu laser, pentru îndepărtarea ţe sutului în exces de la nivelul omuşorului. Americanii au inventat TAP, un fel de proteză dentară care se introduce în gură înainte de a merge la culcare, obligând pacientul să respire corect.

Pe piaţă există şi benzile nazale care se aplică noaptea şi măresc deschiderea nărilor, ceea ce permite respiraţia pe nas, nu pe gură.

EXEMPLE

Adrese ale laboratoarelor de somnologie

Câteva dintre laboratoarele unde se pot face investigaţii pentru identificarea tulburărilor somnului:

• Gorj. Laboratorul de somnologie din Spitalul de Pneumoftiziologie „Tudor Vladimirescu”;
• Bucureşti. Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, Şoseaua Viilor, nr. 90;
• Timişoara. Spitalul Clinic nr. 4 „Victor Babeş”, str. Gheorghe Adam, nr. 13;
• Cluj. Spitalul de Pneumoftiziologie „Leon Daniello”, str. B.P. Haşdeu, nr. 6;
• Iaşi. Spitalul Militar, str. Gen. Berthelot, nr. 6;
• Suceava. Spitalul Judeţean, str. 1 Decembrie 1918, nr. 21.