Aproape 7.000 de decese în lume, în şapte luni de coşmar

Noua tulpină, denumită A/1HN1, a fost descoperită prima dată, în luna martie, în capitala Mexicului, deşi auto rităţile mexicane suspectau riscul unei epidemii cu câteva luni înainte de a obţine confirmarea experţilor. Guvernul a decis închiderea majorităţii instituţiilor publice şi private din metropola mexicană pentru a preveni răspândirea virusului, capitala fiind practic izolată de restul ţării pentru o perioadă de timp. Aproape 400 de persoane şi-au pierdut viaţa în Mexic până în prezent.

O lună mai târziu, instituţiile sanitare din statele americane Texas şi California anunţau primele cazuri, boala extinzându-se apoi, în special, în nordestul Statelor Unite. New York-ul a fost identificat ca un focar important, mai multe şcoli fiind închise. Peste 66.000 de cazuri au fost confirmate în SUA, dintre acestea aproape 1.700 de pacienţi pierzându-şi viaţa.

În mai, autorităţile de la Madrid semnalau primul caz de gripă porcină înregistat în Europa. Imediat, Uniunea Europeană a emis un avertisment de călătorie peste Ocean pentru cetăţenii comunitari. Marea Britanie, al doilea stat european unde a apărut gripa porcină, şi Ucraina, aceasta din urmă afectată în prezent de o epidemie, au înregistrat cel mai sever bilanţ de pe Bătrânul Continent, fiecare cu 155 de morţi. În fosta republică sovietică, epidemia pare departe de a fi adusă sub control şi riscă să se extindă rapid în ţara noastră, dar şi în alte ţări aflate la graniţa ucraineană. Pe continentul sud-american, Brazilia şi Argentina au avut peste 2.000 de cazuri fatale.

Aproape 200 de ţări afectate

Extinderea epidemiei a determinat autorităţile din diferite ţări ale lumii să adopte măsuri menite să limiteze apariţia de noi cazuri.

Starea de alarmă a dus însă la impunerea unor măsuri aberante, care au generat proteste internaţionale, precum decizia autorităţilor chineze de a izola în camerele de hotel un grup de 21 de studenţi americani suspectaţi de gripă nouă. În Hong Kong, un hotel cu 240 de turişti cazaţi a fost plasat sub carantină, în timp ce paza de coastă australiană a interzis unui vas de croazieră cu 2.000 de persoane la bord să acosteze.

Pe măsură ce virusul se răspândea, clinicile şi spitalele au fost luate cu asalt de persoane care susţineau că prezintă simptome ale noului tip de gripă. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) s-a axat, în consecinţă, pe identificarea focarelor majore de gripă nouă şi a renunţat să monitorizeze cazurile individuale. Pe 11 iunie 2009, OMS a declarat pandemie de gripă.

La 1 noiembrie, un număr de 199 de ţări şi dominioane erau afectate de virusul A/1HN1, potrivit statisticilor OMS. Cele mai multe state au renunţat să mai contabilizeze cazurile de gripă cu risc mediu, în consecinţă bilanţul este inferior numărului real de îmbolnăviri, dar şi de decese.

UCRAINA

Ameninţarea celui de-al doilea val

Epidemia de gripă care afectează Ucraina a înregistrat un regres în ultimele zile, au anunţat autorităţile de la Kiev. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) nu exclude însă un nou val de îmbolnăviri, transmite AFP.

„În general, în întreaga lume, ne gândim la trei valuri: unul acum, al doilea la mijlocul iernii, în ianuarie-februarie, şi un al treilea mai târziu”, a avertizat şeful misiunii OMS aflate în Ucraina, Christian Lindmeier.

Numărul bolnavilor noi - care a atins cel mai ridicat nivel pe 4 noiembrie, când au fost înregistraţi peste 127.000 de pacienţi - a scăzut duminică la 32.000.

În total, aproape un milion de ucraineni au fost afectaţi de epidemie, de la jumătatea lunii octombrie şi până în prezent. Circa 49.000 dintre ei au fost spitalizaţi, iar 155 au murit.