Asociaţiile studenţeşti, rampă de lansare în carieră

Cristina Tufeanu, studentă în anul 1 la Marketing, spune că şi-a trimis cv-ul unei asociaţii, văzând în această oportunitate o portiţă deschisă în carieră.  „Am aflat de ASER de la un coleg mai mare, care a fost şi el membru aici şi i-a plăcut mult”, spune aceasta, care speră să fie primită în organizaţie şi să cunoască oameni interesanţi şi sociabili.

Asociaţia Studenţilor Economişti din România (ASER), este în plină campanie de recrutare, selectând viitori membri atât după cv, cât şi în urma unui interviu de grup cu echipa de resurse umane, condusă de Victoria Dinu. Apoi urmează interviurile individuale şi o perioadă de probă de trei săptămâni, spune aceasta.

“Încercăm în fiecare an să facem ceva nou prin care să îi atragem pe studenţi şi să ne diferenţiem de celelalte organizaţii din ASE”, spune aceasta, explicând că cei 40-50 de membri ASER au proiecte foarte variate din mai multe domenii, cum ar fi marketingul, resursele umane, comunicarea etc.

Cotizaţia se stabileşte de la an la an, în 2008 fiind 10 lei pe semestru, mai spune ea, povestind că s-a înscris în organizaţie datorită unei prietene care era şi era membră. “Veneam la şcoală doar pentru cursuri şi seminarii şi apoi plecam acasă, dar voiam mai să fac şi altceva”, afirmă Victoria Dinu, precizând că experienţa acumulată aici atârnă greu în ochii angajatorilor.

Prin foc şi sabie

Selectarea viitorilor colegi de asociaţie nu este deloc o sarcină uşoară, potrivit Ancăi Munteanu de la Asociaţia Studenţilor la Limbi Străine (ASLS), una dintre persoanele care se ocupă cu recrutarea de noi membri. „Anul acesta organizăm o recrutare de grup şi căutăm persoane care să se potrivească profilului ASLS-istului, adică să fie sociabile, disponibile şi dornice să se implice”, explică aceasta, precizând că ea este membru al asociaţiei de doi ani.

Atraşi de ideea trainingurilor la care pot participa, a experienţei pe care o capătă în munca în echipă la diferite proiecte, ea crede că studenţii vor fi interesaţi să facă parte din organizaţie, mai ales că plata cotizaţiei semestriale de 30 de lei este opţională. ASLS, care are vreo 60 de membri pe hârtie dintre care 40 activi, este o uşă deschisă către pregătire pentru viitoarea carieră, dezvoltând spiritul de echipă şi oferind posibilitatea de a cunoaşte mulţi oameni din diverse domenii, mai spune Anca Munteanu.

Şi la Politehnică recrutarea de boboci este în toi, preşedintele organizaţiei Board of European Students in Technology (BEST), Mihai Stroe, spunând că după ce cv-urile doritorilor vor fi analizate, ei vor avea de trecut câteva probe. Una este oganizarea unui eveniment virtual, prin intermediul căreia membrii BEST vor să testeze spiritul de echipă, profesionalismul şi rezistenţa la stres a candidaţilor. Apoi le este testată creativitatea şi, la sfârşit, sunt organizate interviurile finale. 

„În primul rând se poate dezvolta spiritul de comunicare, de relaţionare, pentru că într-o organizaţie studenţii pot face lucruri pe care nu le fac în cadrul facultăţii”, spune Stroe, subliniind că oportunităţile care se ivesc sunt numeroase.

Reflectoarele pe voluntariat

Cei peste 55 de membri activi ai organizaţiei Voluntari pentru Idei şi Proiecte (VIP) caută noi colegi care să fie serioşi, responsabili, disponibili şi creativi, potrivit preşedintei Adelina Bizoi. „Ne aşteptăm la peste 400 de aplicaţii”, spune aceasta, explicând că selecţia cuprinde mai mulţi paşi, inclusiv un interviu cu cei responsabili de recrutări din cadrul organizaţiei.

Mizând pe voluntariat, VIP nu percepe cotizaţii din partea membrilor, ci trăieşte din sponsorizări, oferind studenţilor oportunităţi de dezvoltare profesională şi personală prin interacţiunea cu oameni de top din diferite domenii.

Organizaţia cuprinde mai multe departamente, iar fiecare nou-venit se poate înscrie într-unul dintre ele, unde învaţă lucruri specifice, prin proiecte şi muncă în echipă. „Cu alte cuvinte, munca practică îi ajută pe studenţi să înveţe din propriile greşeli, fără a fi sancţionaţi”, spune Adelina Bizoi.

Şi Business Organization for Students (BOS) pune accent pe spiritul de echipă şi de organizare, pe abilităţile de lider, responsabilitate şi hotărâre şi flexibilitate, în selectarea viitorilor membri, potrivit Mariei Nistor, care se ocupă de comunicare.

Estimând că 250 de studenţi vor dori să devină membri BOS, aceasta precizează că bobocii sunt conştienţi de avantajele de a face parte dintr-o organizaţie, printre care relaţionarea cu marile companii şi specialişti, posibilitatea de a călători şi de a-şi pune în practică ideile.

De asemenea, ea menţionează şi efectele pozitive la nivel personal, ca participarea la traininguri şi petreceri, unde vor cunoaşte oameni noi cu care pot lega prietenii şi derula proiecte.

Procesul de recrutare durează aproape o lună, cuprinzând analizarea cv-urilor şi interviuri, spune Maria Nistor, pentru a alege cei mai potriviţi studenţi care să se implice şi să continue proiecte cu tradiţie în organizaţie. Printre acestea se numără  „Zilele Pieţei Asigurărilor”, un eveniment ce reuneşte studenţi şi specialişti în asigurări, „Careershop”, un program de recrutare şi consiliere în carieră, „Târgul de Joburi Giant CV” şi altele.

Nevoia de experienţă

AIESEC, una dintre cele mai cunoscute organizaţii studenţeşti şi cea mai veche, fondată în 1990, recrutează boboci până pe 15 octombrie, selectând cererile de înscriere şi apoi organizând interviuri cu doritorii, al căror număr este estimat la peste 600. Apoi urmează perioade de probă de două săptămâni.

„Cred că pregatirea teoretică pe care o primim în facultăţi nu este suficientă pentru o formare pentru un viitor loc de muncă”, spune Florin Drăguşin, preşedintele Comitetului de Organizare a Recrutării din această toamnă.

Experienţa de organizaţie studenţească vine în completarea studiilor, potrivit lui Drăguşin, care consideră că o  astfel de asociaţie te pregăteşte pentru ceea ce va urma după terminarea studiilor.

La AIESEC Bucureşti au loc trei recrutări de-a lungul anului, numărul de membri activi fluctuând de la peste 100 în luna noiembrie, la 40 vara. Având la activ două conferinţe internaţionale, cu invitaţi de marcă, AIESEC caută noi membri dornici, disponibili şi responsabili, pentru a se implica în proiectele deja cunoscute ca International Trainers Congress.

Pregătirea recrutorilor

La finalul lunii septembrie, 52 de specialişti în resurse umane din 40 de organizaţii studenţeşti s-au înscris la Next HR, un eveniment care se desfăşoară în fiecare an, înaintea recrutărilor de toamnă şi unde participanţii au învăţat cum să fie inspiraţi şi motivaţi, astfel încât să asigure succesul recrutărilor pentru organizaţia lor.

Anul acesta ei estimează că 4.872 de studenţi vor aplica pentru a deveni membri ai organizaţiilor lor, dintre care îşi propun să integreze aproximativ 1.200, potrivit preşedintelui Centrului de Resurse pentru Organizaţiile Studenţeşti (CROS), Traian Brumă, partener educaţional în proiect.

„Dacă ai ambiţii profesionale înalte, ai nevoie să îţi dezvolţi abilităţi cum ar fi comunicarea asertivă, managementul proiectelor şi al timpului, spiritul de leadership şi muncă în echipă, precum şi vorbirea în public”, afirmă acesta, explicând că implicarea într-o organizaţie oferă un mediu excelent pentru a le pune în practică.

De asemenea, într-o organizaţie un tânăr poate încerca mai multe roluri, în diferite domenii pentru a vedea exact care îi place mai mult, crede Traian Brumă. Mai ales că unele roluri, ca preşedinte de organizaţie sau manager de resurse umane nu ar avea cum altfel să îi fie accesibile unui student de 20 de ani. În plus, contactele pe care le stabileşti ca membru într-o asociaţie, se transformă în oportunităţi de angajare mai târziu, subliniază acesta.

El remarcă direcţia în care s-au dezvoltat organizaţiile studenţeşti în ultimii ani, către proiecte şi activităţi de educaţie non-formală ca traininguri, ateliere, conferinţe şi şcoli de vară, la care se adaugă târgurile de locuri de muncă. Dezavantajul este că ele au renunţat din ce în ce mai mult la reprezentarea studenţilor şi participarea la guvernarea universităţilor, concluzionează acesta.

CITIŢI ŞI:

Banii, sau de ce scade interesul studenţilor pentru voluntariat