Au ras pădurea de pe faţa pământului

Copacii se mută în şanţ

Drumul care coteşte de la Voineasa spre Petroşani e închis. Sunt în jur de 60 de kilometri. Însă, în fiecare dimineaţă, în jurul orei 9.00, maşina de la Drumuri şi Poduri urcă drumul înfundat şi dă cu material antiderapant pentru a mai domoli din gheaţă şi zăpadă. Probabil pentru turişti.
 
Însă, după ce am lăsat vreo 30 de kilometri civilizaţia în urmă şi am ajuns în creierii munţilor, lucrurile se clarifică. Autoutilitare goale sau cu câte două remorci cu buşteni urcă şi coboară.

După aproximativ alţi zece kilometri, de-o parte şi de alta a drumului apar buşteni aruncaţi. Nu foarte groşi şi tăiaţi de curând, de o zi sau două, după zăpada care s-a depus pe ei. La câţiva metri mai sus, pe o tablă ruginită se mai distingea cu greu mesajul: „Cetăţeni! Pădurile sunt bogăţii ale ţării, să le apărăm de foc!”.

Puţin mai încolo, după cinci minute de mers cu maşina, se întrevede soarele printr-o perdea de brazi, lăsaţi pentru a masca zona defrişată. O stivă cu buşteni încropită la marginea drumului şi o maşină cu o pătură pe parbriz stau abandonate lângă un vagon muncitoresc. După rândul de brazi, care a rămas ca un gard, se întinde un teren de peste 5 hectare, pustiu.

Din loc în loc, răsar din zăpadă cioate. Din îndepărtare se aude motorul unei autoutilitare care trage cu greu la deal, însă nu cedează, se apropie. „Şi-au lăsat maşinile la drum şi s-au dus mai în pădure să taie. Le aduc la drum cu tractoare”, ne explică unul dintre ghizii noştri.

Începând din această zonă, cam la 40 de kilometri de localitatea Voineasa, pe marginea drumului apar din ce în ce mai mulţi copaci. Mai mult, dacă până la un moment dat am văzut arbori lăsaţi de-a lungul drumului, în depărtare se zăresc o rulotă şi două stive înalte de cel puţin 4 metri. În apropiere, imaginea dezastrului. Brazii de pe o suprafaţă de peste 10 hectare au dispărut, pur şi simplu au fost raşi.



LA FOC CONTINUU

Câştig săptămânal: 150.000 de euro

În drumul nostru am numărat 8 autoutilitare care transportatu arbori tăiaţi. Potrivit celor care lucrează în domeniu, un astfel de autocamion poate transporta între 40 şi 50 de metri cubi, iar aceştia sunt vânduţi cu preţuri între 70 de lei şi 100 de lei pe metru cub. Pe un metru pătrat de pădure se află cam doi arbori, iar un brad are în medie cam 3 metri cubi.

Astfel, dacă facem un calcul simplu, cât ne-am deplasat noi pe drum, autoutilitarele au transportat, în medie, 360 de metri cubi, adică în jur de 120 de copaci tăiaţi de pe o suprafaţă de circa 60 de metri pătraţi. În opt ore de muncă se pot transporta în jur de 900 de metri cubi, într-o săptămână - 6.300, adică 2.100 de copaci care acoperă peste 1.000 de metri pătraţi. Estimativ, se poate câştiga aproape 150.000 de euro săptămânal.

PE MUNTE

Controale când se încălzeşte

Chiar lângă drum se întinde un hău plin cu cioate. În mijloc, a rămas parcat un Jeep, iar ceva mai încolo o Dacia Logan. Nu e nimeni prin preajmă. La câteva sute de metri, un tractor cu lanţurie groase puse pe cauciucuri şi doi muncitori se învârtesc de zor pe lângă mai mulţi buşteni care au fost aduşi de undeva din pădure, pe un drum improvizat. Îi lasă lângă drum şi se întorc în pădure.

Tot ce mişcă este filat

Aproape de capătul drumului, în locul unde se închide, se vede în depărtare o jumătate de munte chel, iar pe o coastă - zeci de arbori doborâţi. La poale se lucrează ca într-o adevărată uzină.

Dintr-un Jeep, un bărbat supraveghează „lucrările”, în timp două maşini încarcă copacii tăiaţi. Prin ce a mai rămas din păduricea de la marginea drumului, un bărbat pare că măsoară ceva. Orice maşină trece e privită cu atenţie până se îndepărtează, apoi lucrătorii îşi văd de treabă în continuare.

La întoarcere, pe kilometri întregi, din loc în loc pe câte un copac apărea o plăcuţă pe care se preciza că o mare parte din pădure e sub proprietatea Schweighofer, o firmă cu sediul în Viena, Austria. Niciun reprezentant al firmei austriece nu a putut fi contactat. „Directorul este în concediu, reveniţi peste două săptămâni. Nu e nimeni din conducere”, a răspuns o secretară.
 
Firma austriacă are în România trei filiale, la Sebeş, Rădăuţi şi Siret, iar profilul de activitate cuprinde, printre altele, producţia de cherestea de răşinoase şi semifabricate, administrarea pădurilor şi construcţia de drumuri forestiere. Schweighofer mai are reprezentanţe în Ucraina, Slovacia şi Cehia, unde se ocupă de achiziţia de buşteni, pădure şi administrarea acestora.

„E zonă montană şi e foarte greu de ajuns până acolo”

Autorităţile, mai exact Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare (ITRSV) Vâlcea, cei care ar trebui să efectueze controale, n-au putut să dea un răspuns dacă acele tăieri sunt sau nu legale şi ar putea porni în munţi, „eventual dacă s-ar face o sesizare”.

„E zonă montană şi e foarte greu de ajuns până acolo. Însă vom merge să controlăm. Ştiu că este o zonă cu ceva probleme şi, din cunoştinţele mele, au fost date numeroase amenzi şi sunt procese pe rol cu privire la tăierile ilegale”, ne-a declarat directorul coordonator al ITRSV Vâlcea, inginerul Călin Croitoru.

Doar pe hârtie: nicio frunză nu mişcă fără aprobare

În zona Obârşia Lotrului, majoritatea pădurilor au fost retrocedate la obşti din zona Gorjului. Însă, chiar dacă e zonă privată, legea spune că nicio frunză nu ar trebui să se clintească din copaci fără o analiză prealabilă a unui specialist.

De asemenea, particularii pot apela fie la serviciile de administrare ale statului, adică la lucrătorii Romsilva, fie îşi fac propriul Ocol Silvic care trebuie să aibă aprobarea Ministerului Mediului şi a Pădurilor şi să se supună regulilor acestora.
 
Federaţia Pentru Apărarea Pădurilor susţine că, din 1990 până în prezent, a fost distrusă 5,5% din suprafaţa păduroasă a ţării. Dezastrul continuă, iar dacă „holera” se extinde, în viitor, între blocurile marilor oraşe şi munte, nu va fi nicio diferenţă.

LEGE

Ce spune Codul Silvic despre copacul privat
 
Chiar de la primul articol, din primul alineat, se evidenţează faptul că pădurea, indiferent de natura dreptului de proprietate, face parte din „fondul forestier naţional”. La articolul 17 se precizează că „respectarea regimului silvic este obligatoriu pentru toţi deţinătorii de fond forestier”.

De asemenea, acelaşi Cod Silvic precizează clar că toţi proprietarii de pădure pot „să exploateze masa lemnoasă numai după punerea în valoare, autorizarea Parchetelor şi eliberarea documentelor”. Cu toate acestea, membrii Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor susţin că, în ultiumii ani, în sectorul privat, pădurile de pe cel puţin 350.000 ha au fost distruse total, iar pe mai mult de 500.000 ha au fost defrişate parţial.

Aceştia spun că Legea privind Codul Silvic îi dă statului putere de a interveni pentru a salva pădurile, însă, din luna martie 2008, de când a apărut această lege şi până în prezent, intervenţia statului pentru salvarea şi menţinerea pădurilor din sectorul privat nu s-a materializat.
 

STATISTICĂ

Copacii furaţi în 2009 din curtea Romsilva

Cifrele Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva pentru anul 2009 arată că cele mai mari furturi de păduri au fost înregistrate în Baia Mare, acolo unde s-a sustras în total 6.350 de metri cubi de masă lemnoasă.

Pe locul al doilea e Târgu-Jiu, cu peste 5.700 de metri cubi furaţi înregistraţi de pădurarii din zonă. În total, din toate pădurile care aparţin statului sau sunt administrate de Romsilva au dispărut 65.203 metri cubi de lemn. Reprezentanţii Romsilva, de la Departamentul de Pază şi Protecţie, spun însă că aceste furturi nu au însemnat defrişarea unor zone mari.

Tot anul trecut, s-au înregistrat aproape 30 de cazuri în care pădurarii au fost agresaţi sau li s-au distrus maşinile şi au fost nevoiţi să ceară ajutorul poliţiştilor. În unele cazuri a fost nevoie chiar şi de ambulanţă.
 
După ce au fost prinşi la furat de lemne, infractorii au sărit la bătaie. Mai mulţi pădurari au suferit diferite tipuri de fracturi şi leziuni, unele dintre acestea necesitând mai multe zile de spitalizare. Un caz deosebit a avut loc în judeţul Dolj, la Băileşti, acolo unde un localnic a dat foc la cantonul pădurarului.