Aurul din Roşia Montană i-a luat ochii lui Videanu

Şeful statului a precizat însă că specialiştii trebuie să se pronunţe în acest caz, pentru ca daunele care se aduc siturilor istorice şi mediului înconjurător „să nu fie dramatice şi ireversibile”.

Proiectul exploatării auro-argintifere de la Roşia Montană este unul extrem de controversat, în primul rând din cauza implicaţiilor pe care le-ar putea avea asupra mediului utilizarea cianurii.

De altfel, fostul ministru al mediului, Attila Korodi, cel care a suspendat evaluarea proiectului în septembrie 2007, a declarat, pentru EVZ, că nu este de acord cu demararea exploatării la Roşia Montană. Motivul: acest proiect nu susţine dezvoltarea durabilă.

„Nu cred că ar trebui să demarăm exploatarea pentru că este criză. Acesta perioadă dificilă se va termina în doi-trei ani, nu ar trebui să apelăm la astfel de soluţii pentru a ieşi din criză”, este de părere Korodi.

Pe de altă parte, faptul că proiectul va fi inclus în programul de guvernare arată clar că statul îl va susţine, deci vor trebui acordate şi avizele de mediu. Lucrările vor demara în doi ani-doi ani şi jumătate de la data obţinerii aprobărilor de mediu.

Câştigul statului, o incertitudine

Dacă statul va lua decizia politică de a da drumul acestui proiect, este de văzut totuşi cât va câştiga din afacere. Preţul aurului a urcat puternic în ultimii ani, ajungând de la circa 280 de dolari pe uncie în 2000 la peste 1.100 de dolari, anul acesta.

Un calcul recent al EVZ arată că zăcământul de la Roşia Montană valorează în prezent circa 9,5 miliarde de dolari. Pe de altă parte, cotaţiile sunt speculative şi nimeni nu poate garanta, de pildă, care va fi valoarea aurului peste 10 ani.

La o cotaţie medie de 900 de dolari pe uncie luată în calcul de Gabriel Resources, statul va câştiga din proiect circa 4 miliarde de dolari, direct sau indirect, potrivit firmei canadiene. Din această sumă, la bugetul de stat ar urma să intre - sub formă de dividende, redevenţe, taxe şi impozite - 1,8 miliarde de dolari. Diferenţa de 2,2 miliarde dolari o reprezintă banii daţi pe salariile muncitorilor, cheltuielile cu furnizorii etc.

Exploatarea se va întinde pe 16 ani, aşadar beneficiile totale se ridică la 250 de milioane de dolari anual. Dacă valoarea dividendelor ce urmează să le încaseze statul este incertă, rede venţele promise pentru cei 16 ani de exploatare ar fi de 299 de milioane de dolari. (A contribuit Antoaneta Etves)



CONTROVERSE

Statul, un minoritar în afacere

Potrivit datelor primite de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), licenţa de exploatare a minereurilor auro-argintifere pentru perimetrul Roşia Montană, considerat a fi cel mai mare din Europa, a fost acordată în 1999, prin negociere directă, Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest SA (fostă Regia Autonomă a Cuprului Deva).

În 2000, licenţa este transferată firmei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), în care 80% din acţiuni sunt deţinute de compania canadiană Gabriel Resources, înfiinţată de controversatul om de afaceri Frank Timiş.

Licenţa a fost acordată pentru 20 de ani, cu dreptul de prelungire pentru perioade succesive de câte cinci ani. Aşadar, dacă statul controla iniţial afacerea, acum mai are doar 19,3% din proiect, acesta fiind pachetul de acţiuni deţinut de Minvest Deva la RMGC.

Potrivit evaluărilor, din zăcământul de la Roşia Montană pot fi extrase în total circa 8 milioane de uncii de aur, la care se adaugă alte 29 de milioane de uncii de argint.

Investiţiile efectuate până în prezent se ridică la aproape 400 de milioane de dolari. Pentru demararea proiectului mai sunt necesare aproximativ 900 de milioane de dolari.



CITIŢI ŞI:

Canadienii pun conservanţi peste Roşia Montană

Statul reevaluează impactul asupra mediului la Roşia Montană

Canadienii nu renunţă la aurul românesc

Ce ar trebui să facă statul cu aurul de la Roşia Montană?