Avem scut antirachetă de miliarde de dolari. Cine plăteşte?| VIDEO

Decizia a fost luată ieri, în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), convocată la Palatul Cotroceni imediat după întâlnirea preşedintelui Traian Băsescu cu Ellen Tauscher, subsecretar de stat american pentru controlul armamentelor, care a transmis Bucureştiului mesajul administraţiei de la Washington.

„SUA au ajuns la concluzia că România este foarte potrivită pentru a găzdui acest sistem şi a oferi protecţie aliaţilor europeni din NATO. Ambasada americană este încântată de anunţul preşedintelui Băsescu privind decizia CSAT de a accepta propunerea preşedintelui Obama”, se arată într-un comunicat al misiunii diplomatice americane.

„Noul sistem nu este îndreptat împotriva Rusiei”

„Pe teritoriul naţional vor fi amplasate capabilităţi terestre de interceptare, ca elemente componente ale sistemului”, a anunţat preşedintele Băsescu. El a precizat că în calendarul convenit cu partea americană se vizează operaţio nalizarea facilităţilor de pe teritoriul României începând cu anul 2015.

„Vechea amplasare a sistemului nu acoperea teritoriul României decât într-o mică parte a zonei de vest, noua amplasare garantează acoperirea integrală a teritoriului României pentru eventuale lovituri cu rachete balistice sau cu rachete cu rază medie de acţiune. Noul sistem nu este îndreptat împotriva Rusiei. Acest lucru doresc să-l subliniez, în mod categoric, nu este găzduit pe teritoriul României un sistem care să fie îndreptat împotriva Rusiei, ci împotriva altor ameninţări”, a ţinut să accentueze Băsescu.

Acordurile vor fi ratificate de parlament

Şeful statului a precizat că, după decizia luată de CSAT, în perioada următoare vor fi iniţiate negocieri bilaterale pentru încheierea acordurilor necesare, urmând ca acestea să fie ratificate de parlament. Băsescu a adăugat că hotărârea respectă Constituţia şi legile ţării şi este, de asemenea, „în deplin acord cu deciziile adoptate la Summitul NATO de la Bucureşti, dar şi la cel de la Kiel, prin care au fost reiterate principiile privind indivizibilitatea securităţii şi solidarităţii aliaţilor”.

„Decizia pe care am luat-o astăzi este extrem de importantă în consolidarea parteneriatului cu Statele Unite, dar cel mai important lucru pe care l-am făcut astăzi, la capătul unei perioade îndelungate de discuţii cu partenerul american, este acela că această decizie şi operaţionalizarea sistemelor cresc foarte mult nivelul de securitate al României. Este cel mai mare câştig pe care îl avem. România nu era protejată împotriva unor eventuale lovituri cu rachete balistice”, a mai spus Băsescu.

PRO ŞI CONTRA

Iliescu: „Eu aş fi împotrivă, dar...”

În rândul foştilor preşedinţi, părerile în privinţa amplasării unor elemente ale scutului antirachetă în România sunt împărţite. Luat total prin surprindere, Ion Iliescu a admis că nu ştie subiectul, dar, oricum, se împotriveşte.

„Nu ştiu, nu am văzut, nu pot să mă pronunţ. Eu aş fi împotrivă, dar...”, a lăsat Iliescu scutul în suspensie. Emil Constantinescu, pe de altă parte, se declară entuziasmat de „cel mai cuprinzător sistem de securitate împotriva unui eventual atac cu rachete, fie ele clasice sau nucleare” şi spune că administraţia americană ar fi ţinut cont, printre altele, şi de o scrisoare a sa în acest sens. De partea entuziaştilor este şi premierul Boc.

„Înseamnă, scurt pe doi, garanţii de securitate maxime la adresa României”, a spus Emil Boc, într-un interviu pentru Hotnews-RFI. În privinţa cheltuielilor, premierul susţine că statul român va pune la dispoziţie un amplasament, iar restul „se negociază”. Vicepremierul Mako Bela s-a rezumat la un comentariu scurt: „E un lucru pozitiv”.

Dacă liderul PSD, Mircea Geoană, pe de altă parte, vorbeşte despre „riscuri explicite”, liberalul Teodor Meleşcanu crede că „situaţia va fi una mai favorabilă decât în prezent”, inclusiv în relaţia cu Ru sia, iar acordul va trece rapid de parlament. (Anca Simina)

CHELTUIELI

Viitoarele achiziţii nu sunt prinse în buget

Dincolo de aspectele strategice şi politice, România va trebui să traducă proiectul de scut antirachetă şi în câteva miliarde de dolari. Cea mai valoroasă achiziţie de care ţara noastră are nevoie este reprezentată de sistemul de rachete cu rază lungă de acţiune, al cărui cost a fost estimat de surse militare la 3-4 miliarde de dolari - comparabil cu preţul vehiculat al programului de înzestrare cu avioane multirol.

România dispune, în acest moment, doar de un sistem de rachete cu rază scurtă de acţiune fabricate în Germania, sub marca Ghepard. Potrivit surselor citate, Bucureştiul va trebui să achiziţioneze şi un sistem de rachete antiaeriene sol-aer. Cel utilizat în prezent de Armata Română datează de pe vremea URSS şi urmează să iasă din garanţie în 2014.

În plus, este posibilă şi achiziţionarea de rachete antirachetă, cel mai probabil pentru echiparea celor două fregate deţinute în acest moment de Marina română. Niciuna dintre aceste achiziţii nu a fost însă prevăzută în bugetul Armatei pentru 2010.

Dimpotrivă, în proiectul înaintat parlamentului, MApN precizează că nu poate să prevadă pentru anul acesta nicio formulă concretă în ceea ce priveşte achiziţiile pentru înzestrare a Armatei - nici măcar pentru cele aprobate de CSAT cu ani în urmă, cum ar fi programul multirol sau cel de achiziţie a transportoarelor blindate.

Explicaţia din proiectul de buget este aceea că „în fondurile alocate nu sunt incluse creditele necesare” pentru programele strategice.

Radarele - modernizate deja de americani

O parte dintre componentele necesare pentru viitorul scut antirachetă sunt însă deja în „inventarul” Armatei Române. Cel mai important dintre acestea este sistemul de radare a cărui modernizare a fost începută în 2006 de firma americană Lockheed Martin.

Primele două dintre cele cinci radare de tipul AN/FPS-117 au fost finalizate în 2008, iar lucrările au inclus actualizarea platformei cabinetului electronic, un nou afişaj şi un centru de mentenanţă la distanţă. Pentru participarea la scutul antirachetă, România are însă nevoie şi de un nou sistem de senzori şi de transmisie a datelor.

Dar modalitatea în care ţara noastră va plăti costurile pentru scutul antirachetă rămâne, deocamdată, o enigmă. Dat fiind că nu există, încă, o decizie a SUA şi NATO în legătură cu ţările care vor participa la program, nu se ştie nici dacă va exista un sistem de plată comună a cheltuielilor sau fiecare ţară va trebui să-şi gestioneze costurile separat.

Potrivit unei declaraţii făcute ieri de ministrul apărării, Gabriel Oprea, „pe teritoriul României vor fi amplasate capabilităţi terestre de interceptare, ca parte a sistemului de apărare antirachetă, o prioritate a politicii de apărare a României”.

În perioada imediat următoare vor fi iniţiate negocieri bilaterale între experţi diplomatici şi militari, români şi americani, care vor conduce la încheierea unor acorduri, acestea urmând a fi supuse ratificării de către Parlamentul României. (Oana Dobre)

RECONFIGURARE

Sistem de apărare revizuit de Obama
Dan Stancu

Pe 17 septembrie 2009, preşedintele american Barack Obama anunţa reconfigurarea sistemului de apărare antirachetă propus de administraţia George W. Bush, care presupunea amplasarea unui radar în Cehia şi a zece rachete interceptoare în Polonia.

Actualul liderul de la Casa Albă a luat această decizie după ce comunitatea americană de informaţii a ajuns la concluzia că Iranul se concentrează mai degrabă asupra testării şi producerii de rachete cu rază scurtă de acţiune decât asupra dezvoltării rachetelor balistice intercontinentale.

În aceste condiţii, un eventual atac iranian ar avea ca principale ţinte aliaţii SUA şi personalul militar şi civil american din Orientul Mijlociu şi Europa, motiv pentru care a devenit absolut necesară crearea unui scut mai eficient.

Sistem cu patru etape

Experţii din Departamentul Apărării au pus la punct o „arhitectură de securitate” care urmează să prindă contur în perioada 2011-2020. Prima etapă prevede desfăşurarea în 2011, în sudul şi nordul Europei, a elementelor americane de apărare antirachetă alcătuite din sistemul Aegis - ce echipează navele de război şi permite urmărirea traiectoriei rachetelor inamice - şi rachete de interceptare apă-aer de tip SM-3 (Block 1A).

Generalul James Cartwright, adjunctul şefului statului major interarme american, declara în 2009 că SUA aveau în vedere prezenţa a trei astfel de nave în şi în jurul Mării Mediterane şi a Mării Nordului. Celelalte trei etape se referă la desfăşurarea unor versiuni tot mai avansate ale SM-3.

Potrivit BBC, în teorie, racheta antirachetă îşi distruge ţinta în aer, însă lucrurile sunt mult mai complicate în realitate. Asta pentru că viteza rachetei interceptoare şi a ţintei ar fi de aproximativ 6,5 kilometri pe secundă. Să distrugi un glonţ cu alt glonţ ar fi o sarcină mult mai uşoară, apreciază BBC, însă susţinătorii scutului antirachetă sunt optimişti.

Arsenalul iranian

• Cu o rază de acţiune de maximum 2.500 de kilometri, Shabab- 3b este cea mai de temut rachetă iraniană testată cu succes.
  
  
• Regimul de la Teheran mai dispune de rachete Sajjil-1 şi Sajjil-2 (2.000 km), Shahab-3a (1.800 km), Shahab-3 (1.300 km), Shahab-2 (500 km), Zelzal (maximum 400 km) şi Fateh (170 km).

Vor mai trece însă cel puţin zece ani până când Iranul va avea rachete balistice intercontinentale sau cu rază medie de acţiune performante, dotate cu focos nuclear, se arată într-un raport al grupului de reflecţie EastWest Institute, dat publicităţii anul trecut.

OPINIE

Decizia CSAT îi conferă României capacitate strategică şi relevanţă

Analistul politic Iulian Chifu a subliniat că opţiunea României de a participa la sistemul american de apărare antirachetă mută ţara noastră în centrul de decizii şi îi conferă greutate strategică şi regională. „Această decizie schimbă paradigma, devii relevant, ceea ce spui este important. România nu mai este la periferie”, a subliniat Chifu.

De asemenea, la Marea Neagră, România va avea un cuvânt mai greu de spus şi va discuta cu Turcia despre o altă poziţie în condiţiile în care îi va furniza protecţie Ankarei, a mai precizat analistul politic.

Iulian Chifu a explicat că, în acest context, reacţia Rusiei devine irelevantă. „România nu e în niciun caz o ameninţare pentru Rusia, se află la mii de kilometri distanţă de aceasta, spre deosebire de Polonia”, a subliniat el. O eventuală reacţie a Moscovei va veni, consideră Chifu, de la oficiali de rang secund, şi nu de la cei din primul eşalon, pentru că astfel Rusia ar admite că implicarea României în acest concept strategic este o vulnerabilitate pentru ea.

Pe de altă parte, analistul politic Dan Dungaciu s-a referit, în cadrul emisiunii „Evenimentele zilei”, la posibila reacţie a Federaţiei Ruse, susţinând că Moscova nu poate fi împăcată cu prezenţa scutului în apropierea sa, deşi, aparent, americanii au făcut o concesie Kremlinului prin renunţarea la vechea configuraţie a sistemului antirachetă, ce urma să fie implementată în Cehia şi Polonia.

CITIŢI ŞI:

România, invitată să participe la scutul antirachetă

Scutul antiracheta din Romania vizeaza Iranul