Avocatul lui Mailat: „Dacă a ucis-o, înseamnă că n-a atins-o“

Omor deosebit de grav, tâlhărie ÅŸi agresiune sexuală. Acestea sunt acuzaÅ£iile pentru Mailat. În faÅ£a lor, inculpatul a spus ieri că se simte „un Å£ap ispăşitor“ pentru toate delictele comise de români în Italia. „Nu am cuvinte, mă încredinÅ£ez dreptăţii divine. Nu am vrut să spun nimic în timpul procesului pentru că am înÅ£eles că ar fi inutil. Vor cu orice preÅ£ un vinovat pentru o infracÅ£iune atât de gravă ÅŸi cred că eu am avut ghinionul să fiu ales Å£ap ispăşitor“, a spus Mailat.

Încă de la început, fotografia lui Mailat cel nebărbierit ÅŸi ciufulit, cu geaca desfăcută, a devenit simbolul urii. Într-o schemă primitivă, antagonică, de o parte s-ar afla italienii sătui de „cotropitorii“ români. De cealaltă - românii de bine care nu vor să „fiarbă“ în aceeaÅŸi oală cu infractorii ÅŸi vor să-ÅŸi vadă de noua lor viaţă, în Peninsulă. O poveste veche cu mai multe adevăruri. Iar dincolo de aceste adevăruri sunt politicienii, cei care au speculat cum au putut mai bine momentul. Dreapta italiană a mirosit potenÅ£ialul electoral în prag de alegeri, propunând o serie de legi dure, iar câÅ£iva politicieni de la noi s-au transformat în apărători supremi ai românilor aflaÅ£i în afara graniÅ£elor.

La un an distanţă de la ÅŸocul româno-italian denumit „Cazul Mailat“, Evenimentul zilei începe un serial despre împrejurările ÅŸi faptele ce au transformat o crimă în problemă naÅ£ională.

INTERVIU

„Avem un martor protejat, iar poliÅ£ia nu ÅŸtie unde este“

Există un om care crede că niciun fir de păr, nicio picătură de sânge nu-l incriminează pe Romulus Mailat. Din cabinetul său luxos, de pe scaunul cu spătar frumos lucrat, avocatul acestuia, Piero Piccinini - cumnatul unei românce -, vorbeÅŸte relaxat despre un caz care Å£ine, de un an, în priză televiziunile ÅŸi ziarele din Italia ÅŸi România. Aproape nicăieri, în afara acestui cabinet, nu există dubii serioase în legătură cu numele autorului crimei din Tor di Quinto. O întrebare pare să-l macine însă pe Piccinini: ce se va întâmpla dacă „o justiÅ£ie solidă“ va ignora certitudinile presei ÅŸi îl va considera pe Mailat nevinovat? Nu prea pare a dori să ÅŸtie răspunsul, oricât ar vrea să câÅŸtige cazul.

„Am apărat 200-300 de români“

EVZ: Apăraţi un om condamnat deja de opinia publică...
Piero Piccinini: Este foarte greu. Dar eu cred că o justiÅ£ie solidă este în stare să ignore ceea ce massmedia a spus. O justiÅ£ie slabă nu.

AÅ£i mai avut vreun caz atât de dificil?
Da. Nu atât de importante pentru media, dar am avut destule cazuri de omor.

Este prima dată când apăraÅ£i un român?
(ZâmbeÅŸte) Am apărat până acum 200-300 de români. AlÅ£ii au fost ruÅŸi, ucraineni, albanezi. Åži italieni, desigur.

Să vorbim puÅ£in despre „Cazul Mailat“. Sunt câteva probleme la care presa s-a referit. (râde) De ce nu vorbeÅŸte nimeni în acest caz? Martorul acuzării, Emilia NeamÅ£u, se află în România ÅŸi susÅ£ine că nimeni nu i-a spus de proces. Nici cei din tabără n-au fost interogaÅ£i decât la început.
Asta e problema centrală. Emilia NeamÅ£u este un martor foarte, foarte dificil. Eu cred că, dacă ar fi fost din nou audiată, în tribunal, era posibil să iasă la iveală multe contradicÅ£ii. Cred că înÅ£elegeÅ£i bine că, din acest motiv, procurorul n-a fă- cut toate eforturile pentru a o aduce pe Emilia NeamÅ£u în Italia. Consider că e cu atât mai straniu cu cât Emilia NeamÅ£u e un martor protejat de poliÅ£ie, iar poliÅ£ia nu ÅŸtie unde este.

„Nu există proba de sânge incriminatoare“

Presa din România a găsit-o foarte simplu. Se află în Avrig…
Pe Strada Unirii. Åžtiu (râde). Procurorul îÅŸi face treaba. Hotărârea îi aparÅ£ine. E adevărat ce spuneÅ£i: n-a fost audiat nimeni din tabără. Numai Lingurar Tiberian a fost interogat. Cred că aici problema principală e următoarea: în prima zi a fost găsit Mailat ÅŸi totul părea clar. Åži n-au fost făcute destule cercetări în ceea ce priveÅŸte cazul ăsta. Când ÅŸi-au dat seama că lucrurile nu sunt atât de simple pe cât păreau la început, era deja prea târziu. Tot ce are acum Procuratura este Mailat. Åži astăzi trebuie să facă procesul cu el. Dar problema rămâne, contradicÅ£iile rămân, sunt multe întrebări care n-au răspuns.

Care sunt aceste contradicţii?
Cea mai importantă: nu există nicio probă care să demonstreze că Mailat a fost în contact cu doamna Reggiani. Nu există sânge, nu există urme de piele, de păr, lichide biologice, absolut nimic. Dacă a ucis-o Mailat, ceea ce eu nu cred, înseamnă că n-a atins-o, probabil. Iar lucrul acesta este imposibil.

Cât rău ÅŸi cât bine v-a făcut acest caz? Mă refer la posibile ameninţări, pe de o parte, ÅŸi la beneficii de imagine, pe de alta.
N-am fost ameninÅ£at. Au fost unele articole pe internet în care am fost criticat că apăr un român. Mi s-a spus că sunt nebun, mi s-a spus să-mi fie ruÅŸine că-l apăr pe Mailat. Probabil este vorba de persoane care nu-ÅŸi dau seama care este rolul avocatului. Ameninţări însă nu, ÅŸi nici n-am fost influenÅ£at de nimeni.

Au fost voci care au spus că sunteÅ£i italian ÅŸi că, prin urmare, nu puteÅ£i fi corect într-un asemenea caz.
Fratele meu este căsătorit cu o româncă ÅŸi trăieÅŸte în România. PuteÅ£i judeca singuri dacă sunt sau nu corect.

„Fără condamnare, problema românilor se va agrava“

Cum se simte Mailat acum?
Mailat este foarte aÅŸezat, la locul lui. Este incredibil. Este mai mult decât calm, este un om aÅŸezat, acesta e cuvântul. Te uiÅ£i la el ÅŸi nu poÅ£i să înÅ£elegi. În experienÅ£a mea n-am întâlnit o persoană acuzată de omor aÅŸa de calmă ca Mailat. E amabil cu avocatul său, cu traducătoarea, cu toate persoanele din preajmă. Åži mulÅ£umeÅŸte mereu că e apărat. Iar asta e foarte ciudat, pentru că persoanele aflate într-o asemenea situaÅ£ie ajung la punctul în care strigă: „FaceÅ£i ceva să ies de aici!“.

S-au liniÅŸtit lucrurile în Italia de când nu se mai scrie atât despre Mailat?
Da. Problema există, dar e puÅ£in mai liniÅŸte. Opinia publică aÅŸteaptă să fie condamnat. Ce se întâmplă însă dacă nu va fi condamnat? Asta-i dificultatea apărării. Dacă nu va fi condamnat, problema românilor se va agrava.

"Mailat face parte dintr-o generaÅ£ie de criminali, care vine din România, a trăit în regimul ceauÅŸist ÅŸi s-a trezit în lumea liberă. A intrat în Europa cu fărădelegile cu care era obiÅŸnuit ÅŸi cu propriile reguli.", forumist al publicaÅ£iei, italiene „La Repubblica“

REPORTAJ

Un an mai târziu: călătorie cu români spre gara din Tor di Quinto

Să coborâm, dracului, odată! În această secundă a după-amiezii de sâmbătă, toată lumea adunată în vagonul jegos cu drum spre Viterbo, undeva la nord de Roma, pare să aibă acest gând pios. O să ieÅŸim din tubul mirositor, la soare, după aceea o să vină o staÅ£ie ÅŸi apoi alta, până coborâm. E plin de români.

Undeva în mijloc se desfăşoară o scenă frumoasă, pe care orice om de bine trebuie s-o Å£ină minte: o italiancă elegantă lasă loc unei Å£igănci cu un plod în braÅ£e, ce urlă de mama focului. De vreo cinci minute, de când s-a ridicat, italianca ascultă înjurăturile duioase ale Å£igăncii către copil cu un fel de adoraÅ£ie. Să coborâm, dracului, odată! A trecut abia o staÅ£ie.

Românii se văd, ca întotdeauna. Sunt în grupuleÅ£e, cu tricouri ÅŸi flanele fistichii. Pe care scrie mare numele vreunei echipe de baseball sau al unei universităţi.

Căutând ceva ce nu se arată încă

Unul dintre ei se aÅŸază alături, îÅŸi scarpină degetele de parcă ar zgâria carton. Îi face semn din cap unuia dintre însoÅ£itorii săi, rămas lângă uşă, că mai e un loc liber alături. ÎnsoÅ£itorii râd de el, nu se ÅŸtie de ce. Până la urmă încă un român se hotărăşte să se aÅŸeze. Acum sunt doi români care stau faţă în faţă, fără să zică ceva. Studiază, fiecare în parte, o domniÅŸoară cu balerini strălucitori ce ascultă pierdută manele, cu telefonul la obraz. Lângă ei, o italiancă, femeie în vârstă, se uită pe toate geamurile, căutând ceva ce nu se arată încă.

Românii ar fi trebuit să ajungă la 4 ÅŸi 15 minute la un grătar, deja sunt în întârziere. Jack s-a dus să ia carne ÅŸi e îndemnat prin telefon: „Hai, măi, berbecule, miÅŸcă-te odată!“. Se iau în râs unii pe alÅ£ii cu măsură. E fericirea lor ÅŸi nu poate veni nimeni până în Italia, să urce în trenul ăsta ÅŸi să le-o ia.

Gara închisă ÅŸi câmpurile goale

Între timp, frica bătrânei italience s-a transformat în groază: nu ÅŸtie dacă staÅ£ia ei n-a trecut deja. Nu mai poate ÅŸi-l întreabă pe unul dintre români, care-i spune că mai e până la Saxa Rubria, ÅŸi femeia se liniÅŸteÅŸte brusc. Îl întreabă pe „salvatorul“ ei dacă e din Roma. „Nu, din periferie“. Rămân să vorbească despre trenurile din Roma, care circulă rar de tot. Probleme de organizare.

StaÅ£ia Tor di Quinto, unde în urmă cu un an se înghesuiau camere de luat vederi, poliÅ£iÅŸti, ziariÅŸti ÅŸi localnici, toÅ£i oripilaÅ£i de un eveniment ce până atunci păruse, poate, de neimaginat, nu mai există momentan. A intrat în lucrări de modernizare. Cel mai bine e să cobori la Due Ponti ÅŸi de acolo să o iei pe jos, pe Via di Tor di Quinto.

Acum un an, la ora asta, câmpul care se arată undeva în stânga ar fi răsunat de fiare vechi ÅŸi mămăliga ar fi fiert în ceaune, lângă barăcile Å£iganilor. Un eveniment urât îi Å£ine acum pe Å£igani departe de câmp, de gară ÅŸi de fierul vechi. Pe unii ÅŸi de Italia. La două zile după nebunia cu Mailat, care locuia aici, italienii au demolat mai întâi barăcile, apoi au arat locul. Iar Tor di Quinto s-a reîntors pe harta Italiei.

Procurorii cer închisoare pe viaţă pentru Mailat

Români, audiaÅ£i prin videoconferinţă în cazul Mailat

Citiţi şi "Infractori romani arestati in Italia"

"Romani pedepsiti pentru crima"

"Retele de infractori romani, anihilate in Italia"

"Tabara de Rromi din Italia, incendiata"

"Rromi, ucisi la Milano"

"Tiganii romani, somati de extremisti"

"Romanca arestata in Sicilia pentru trafic de carne vie"

"Roman acuzat de uciderea a doi batrani italieni"

"Doina Matei, romanca arestata la Roma: "Am vrut sa ma apar"

"Surprize in cazul "Umbrela ucigasa"



FILMUL EVENIMENTELOR

La un an de la comiterea crimei din Tor di Quinto, EVZ reconstituie ÅŸirul faptelor ce au bulversat relaÅ£iile româno-italiene

> 30 octombrie 2007, ora 20.30. Trenul care circulă spre nordul Romei opreÅŸte în Gara Tor di Quinto. Giovanna Reggiani, o italiancă în vârstă de 47 de ani, soÅ£ie de amiral, coboară fără să-ÅŸi dea seama că este urmărită de un bărbat care era lângă ea, pe scaun. Pe drumul care iese din gară, în apropierea unei tabere de romi, bărbatul o acostează, o duce într-o baracă improvizată, îi ia geanta, o loveÅŸte puternic, în mod repetat, cu o bâtă. Apoi o cară la câteva zeci de metri distanţă ÅŸi o abandonează într-un ÅŸanÅ£.

Incidentul este observat de românca Emilia NeamÅ£u, care îl alertează pe ÅŸoferul autobuzului 32, ce trece prin zonă. Acesta anunţă la rândul său poliÅ£ia ÅŸi ambulanÅ£a. Suspectul indicat de Emilia NeamÅ£u, Nicolae Romulus Mailat, în vârstă de 24 de ani, este arestat la câteva ore după aceea. Asupra lui s-ar fi găsit geanta ÅŸi câteva haine ale victimei. Totodată, Mailat ar fi fost murdar de sânge ÅŸi ar fi avut zgârieturi pe mâini.

„AcÅ£iuni coordonate ÅŸi imediate“

> 31 octombrie 2007. Consiliul de miniÅŸtri din Italia se reuneÅŸte în regim de urgenţă pentru a discuta despre situaÅ£ia creată după comiterea crimei. MiniÅŸtrii italieni decid în unanimitate să transforme în decret proiectul de Legi ale SiguranÅ£ei, aprobat cu o zi înainte de guvern. Una dintre prevederi este aceea că prefecÅ£ii pot decide expulzarea străinilor consideraÅ£i periculoÅŸi, măsură aflată până atunci doar în puterea ministrului de interne. Ulterior, premierul italian de la acea vreme, Romano Prodi, îi cere telefonic omologului său român „acÅ£iuni coordonate ÅŸi imediate“ în cadrul colaborării împotriva criminalităţii.

Prezent la o emisiune de pe postul B1, preÅŸedintele Băsescu îÅŸi exprimă speranÅ£a ca măsurile să nu fie îndreptate împotriva românilor, ci împotriva celor care săvârÅŸesc infracÅ£iuni.

> 1 noiembrie 2007, ora 19.34. Giovanna Reggiani moare în urma unui stop cardiac, imediat după ce medicii de la Spitalul Sant’Andrea din Roma constataseră că nu mai avea activitate cerebrală. Examinarea medico-legală preliminară arată că femeia a suferit o traumă craniofacială care a provocat o hemoragie craniană ce a dus la comă. În schimb, medicii constată că nu există nicio urmă externă de viol, cum se crezuse până la acel moment. LegiÅŸtii aÅŸteaptă însă rezultatele analizelor de laborator.

> 2 noiembrie 2007. Tabăra de romi din Tor di Quinto este demolată de autorităţile italiene, la doar două zile după crimă.

> 3 noiembrie 2007, ora 11.00. Încep funeraliile italiencei, la Basilica Cristo Re din Roma. Participă câteva mii de persoane, printre care ÅŸi oficiali italieni.

> 4 noiembrie 2007. Gheorghe NeamÅ£u, fiul principalei martore, este identificat de poliÅ£iÅŸtii de frontieră în timp ce se întorcea în Å£ară, prin Vama BorÅŸ. El fusese dat în urmărire generală pentru furt calificat, urmând a ispăşi trei ani de închisoare.

Martor al acuzării cu „tulburări de personalitate“

> 5 noiembrie 2007. Familia lui Mailat ÅŸi câÅ£iva apropiaÅ£i ai acestuia se întorc în România, de teamă că ar putea fi victime ale agresiunilor din partea extremiÅŸtilor italieni. În această vreme, la Penitenciarul Regina Coeli, din Roma, Mailat îi spune avocatului Piero Piccinini, numit din oficiu, că nu a făcut decât să-i smulgă geanta femeii. Suspectul este Å£inut la izolare, din cauza ameninţărilor cu moartea primite de la alÅ£i deÅ£inuÅ£i. În aceeaÅŸi zi, guvernul român se întâlneÅŸte într-o ÅŸedinţă de urgenţă, pentru a stabili măsuri care să-i protejeze pe cetăţenii români aflaÅ£i la muncă în Italia, pe fondul tensiunilor tot mai mari.

> 8 noiembrie 2007. Apărarea lui Mailat constată că martora acuzării, Emilia NeamÅ£u, a fost internată în urmă cu doi ani la Spitalul de Psihiatrie „Gheorghe Preda“, din Sibiu, fiind tratată pentru „sindrom disociativ cu tulburări de personalitate“.

Măsuri împotriva imigranÅ£ilor ilegali

> 12 noiembrie 2007. Emilia NeamÅ£u confirmă, în faÅ£a judecătorului Claudio Mattioli, mărturia care-l incriminează pe Romulus Mailat.

> 4 decembrie 2007. DeÅŸi în primă fază declară că n-a fost cu Mailat pe peronul gării din Tor di Quinto, Gheorghe NeamÅ£u recunoaÅŸte, după ce i se spune că a fost surprins de camerele de supraveghere din gară. Este sigur, în schimb, că nu Mailat este autorul crimei.

> 18 ianuarie 2008. MagistraÅ£ii italieni îl cercetează în acest caz pe Gheorghe NeamÅ£u, în urma informaÅ£iilor furnizate de Mailat. Potrivit acestuia din urmă, NeamÅ£u ar fi fost autorul crimei.

> 22 ianuarie 2008. Parchetul Tribunalului BucureÅŸti anunţă că au descoperit la o persoană din judeÅ£ul Sibiu telefonul mobil furat de la Giovanna Reggiani în timpul agresiunii din Tor di Quinto.

> 21 mai 2008. Noul guvern italian, condus de Silvio Berlusconi, adoptă în prima ÅŸedinţă pachetul de măsuri de siguranţă referitor la imigranÅ£ii ilegali. Potrivit documentului, cetăţenii din Uniunea Europeană care nu au un venit minim legal ÅŸi o locuinţă decentă urmează a fi expulzaÅ£i, iar folosirea copiilor pentru cerÅŸetorie este considerată infracÅ£iune ÅŸi se pedepseÅŸte cu închisoare de până la trei ani.

> 27 iunie 2008. Are loc premiera operetei „Miracolo a Milano“, compusă de Giorgio Batistelli ÅŸi inspirată din valul de panică instalat în Italia după crima din Tor di Quinto. Anterior, autorul spusese despre piesa sa că este „o parabolă despre oamenii izolaÅ£i, fie că este vorba despre cei care trăiesc pe lângă linii de tren sau sub poduri, în Italia, fie despre italieni în ansamblu“.

EFECTE COLATERALE

Nomazii, amprentaţi

Una dintre cele mai controversate măsuri privind imigraÅ£ia - campania de amprentare a nomazilor declanÅŸată de cabinetul Silvio Berlusconi - a fost declanÅŸată în iulie. Până pe 15 octombrie, au fost culese informaÅ£ii despre aproximativ 10.000 de romi. După declanÅŸarea acÅ£iunii, autorităţile italiene au venit cu un anunÅ£ care să le pună la adăpost de acuzaÅ£iile de discriminare: toÅ£i cetăţ enii italieni vor fi amprentaÅ£i, de asemenea, în următorii doi ani, iar amprentele vor fi tipărite pe cărÅ£ile de identitate. Guvernul italian n-a fost însă ferit de replicile dure ale opiniei publice din România. Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a transmis la jumătatea lunii iulie, prin intermediul Ambasadei României la Roma, îngrijorarea cu privire la conÅ£inutul deciziilor guvernului italian privind siguranÅ£a publică.

PROCESUL

„Ne-am dat seama că nu va supravieÅ£ui“

> 25 septembrie 2008. Are loc prima înfăţiÅŸare în faÅ£a celei de-a treia CurÅ£i cu juri. Nicolae Romulus Mailat este judecat pentru omucidere, jaf ÅŸi viol. ÎnfăţiÅŸarea acuzatului este total schimbată faţă de cea din noaptea arestării. Îi sunt prezentate acuzaÅ£iile, după care sunt citaÅ£i ÅŸoferul de pe autobuzul 32 ÅŸi infirmierii de pe ambulanÅ£a care a venit la locul faptei.

> 1 octombrie 2008. Emilia NeamÅ£u, martora aflată teoretic sub protecÅ£ia autorităţilor italiene, este descoperită de ziariÅŸtii români în Avrig. LocuieÅŸte la câteva sute de metri de familia lui Mailat.

> 8 octombrie 2008. Sunt audiaÅ£i membrii echipajului ambulanÅ£ei care i-au acordat primul-ajutor Giovannei Reggiani. AceÅŸtia declară că, în momentul în care au ajuns la intervenÅ£ie, victima nu purta lenjerie intimă, avea un sân descoperit, pantalonii erau desfăcuÅ£i, lipsea un pantof, iar nasturii cămăşii erau rupÅ£i. „Era în comă ÅŸi pe faţă se vedeau urmele multor lovituri. Am luat-o imediat, dar ne-am dat seama că nu va supravieÅ£ui“, au declarat angajaÅ£ii serviciului de ambulanţă.

> 22 octombrie 2008, ora 11.00. Doi martori, soÅ£ ÅŸi soÅ£ie, audiaÅ£i prin videoconferinţă la Alba-Iulia, susÅ£in că nu cred că Mailat ar fi autorul crimei. Cei doi sunt din Avrig ÅŸi erau vecini cu Mailat atât în localitatea din care acesta provine, cât ÅŸi în tabăra de barăci din Roma.

> 28 octombrie 2008, ora 13.00. Procurorul italian Maria Bice Barborin cere condamnarea la închisoare pe viaţă a lui Romulus Mailat, pentru infracÅ£iunea de omor de gradul I. Anchetatorul pune accent, în susÅ£inerea cererii, pe declaraÅ£ia Emiliei NeamÅ£u, cea care afirmă că l-a văzut pe Mailat în timp ce căra în spate trupul Giovannei Reggiani. InstanÅ£a anunţă că decizia finală va fi luată în cursul zilei următoare.

Corespondenţă din Roma