Bacalaureat 2010: Matematica, spaima elevilor

„La urma urmei, aceste examene de bacalaureat nu trebuie să facă altceva decât să certifice că persoana respectivă are nişte cunoştinţe de bază”, explică profesorul, completând că programarea testelor orale în timpul anului şcolar este benefică.

Diploma de bacalaureat, o bucată de hârtie?

Partea „mai ciudată” a bacalaureatului este că există posibilitatea de a echivala aceste examene cu diplome obţinute de la instituţiile particulare. Uşor cinic, profesorul Bălună admite că, până la urmă, o diplomă, fie ea şi de bacalaureat, nu este altceva decât o bucată de hârtie. „Dacă se ia o diplomă şi nu e nimic în spatele ei, care e diferenţa?”

El subliniază că, în timp ce capacitatea elevilor a rămas neschimbată, interesul faţă de matematică a suferit modificări. „Tinerii de astăzi sunt mult mai pragmatici: dacă în trecut nu aveau alt refugiu intelectual şi acceptau ideea de artă pentru artă, ştiinţă pentru ştiinţă, acum sunt mult mai interesaţi să priceapă doar esenţa lucrurilor fără a vrea să meargă prea departe în amănunte”.

Profesorul exemplifică povestind că la o clasă a IX-a, când a întrebat o anumită formulă toţi elevii o ştiau, dar când a întrebat cum se obţine, nimeni nu ştia, deşi formula este una simplă, spectaculoasă şi extrem de uşor de reţinut. „E ceva simptomatic”, mai spune acesta, căutând o explicaţie.

Astfel, el consideră că există o spaimă a elevilor faţă de matematică din două motive. Primul este că materia nu permite să te pregăteşti învăţând pe de rost, iar al doilea se referă la metoda de evaluare, care nu implică subiectivitate, cum este cazul altor materii umaniste.

Pregătirea pentru bacalaureat

Mihai Bălună, care antrenează lotul olimpic la matematică, spune că orice elev trebuie să înceapă să se pregătească pentru bacalaureat încă de la începutul liceului. „E bine ca la fiecare lecţie să ştie foarte bine lucrurile de bază”, explică el. De asemenea, o oră de pregătire pe zi „este cât se poate de rezonabil” şi se va dovedi un demers util la examen.

Rolul bacalaureatului este să ateste că absolvenţii de liceu deţin anumite competenţe, termen care acum este pronunţat cu „multă voluptate”. Partea proastă este însă absolutizarea lui: „se consideră că acesta este panaceul, formăm competenţe şi gata, am reformat sistemul”.

Facultăţile trag candidaţii de mânecă

Structura bacalaureatului ar trebui, la orice disciplină, să se raporteze la nivelul pe care un candidat vrea să îl demonstreze, ceea ce presupune ca întrebările să nu fie aceleaşi peste tot. Complicaţia aici apare, însă, din cauza diversităţii programelor create, crede acesta.

„Sigur, suntem departe de situaţia din ţările asiatice, unde insuccesul şcolar reprezintă o mare dramă”, spune profesorul, subliniind că bacalaureatul a devenit o bază pentru admiterea la facultate. „Învăţământul superior trage candidaţii de mânecă, deci nu se poate pune problem unei cerneri a elevilor pe baza bacalaureatului. Dacă teoretic ar fi frumos, practic nu ştiu cât ar fi de realizabil”, conchide acesta.

Citiţi mâine, pe evz.ro, despre proba orală la informatică a bacalaureatului.

CITIŢI ŞI:

Bacalaureat 2010: Oralul la română, superficial