Balcic, oraşul teraselor din piatră

Iar tot acest mozaic al culturilor balcanice se găseşte într-un decor însorit, cu apă albastră, stânci albicioase, vegetaţie abundentă cu influenţe mediteraneene şi case din piatră vopsite în alb, ce amintesc de insulele greceşti.

Balcic în imagini

Cum ajungi, unde stai şi ce poţi vedea la Balcic

În evul mediu, după ce regiunea a fost ocupată de Imperiul Otoman, oraşul a devenit cunoscut sub numele de Balcic, care se pare că derivă dintr-un cuvânt de origine găgăuză care înseamnă „oraş mic”.

Între 1913-1916 şi 1919-1940, Balcicul a aparţinut României. Regina Maria a vizitat oraşul în 1921 şi a decis să îşi construiască aici o reşedinţă de vară pe malul mării. Podgoriile, grădnile şi morile de apă ale localnicilor au fost cumpărate de familia regală şi incluse în noul complex.

„Balcicul a fost întoarcerea mea la mare, prima mea dragoste. Născută pe insulă, sufletul meu tânjea după mare”, povesteşte regina Maria într-una dintre scrierile sale.

Astăzi, fostul parc, devenit grădină botanică, îşi îmbină cotloanele şi labirinturile cu vilele construite de familia regală. O vizită a complexului costă 10 leva (aproximativ 5 euro).

Unul dintre cele mai încântătoare colţuri din grădină este “Fântâna de argint”, aşezată într-un foişor încărcat de iederă şi petunii. Porţi elegante din fier forjat înconjoară din trei părţi fântâna, şi ea construită tot din piatră albă, astfel încât să semene cu cele descrise în Biblie. Fântâna este orientată spre Marea Neagră, aşa cum cele biblice erau îndreptate spre Marea Mediterană.

Din “Fântâna de argint” se intră în “Grădina divină”, denumită de localnicii turci “Grădina lui Allah”, şi care a fost construită pentru a semăna cu Grădina Edenului, descrisă în Biblie. Apa izvorăşte dintr-o cişmea cu trei guri de scurgere, care simbolizează cele trei feţe ale lui Dumnezeu: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh.

În vila “Săgeata Albastră”, în care locuia prinţul Nicolae, al doilea fiu al reginei, se află acum crama “Queen’s Winery House”, ce conţine o colecţie de vinuri exotice, unele exponate fiind vechi de 100 de ani, iar turiştii interesaţi pot degusta băuturile.

Una dintre mori a fost transformată de familia regală într-o bucătărie modernă, unde se pregăteau mâncărurile pentru regină. Acum, în fosta bucătărie se află restaurantul Coroana, cu un şemineu autentic şi două terase cochete, cu mese aşezate printre coloane în stil corintic. Iar unele dintre fostele vile regale au fost reorganizate pentru a putea găzdui turişti.

Drumul ce duce spre Cuibul Liniştit se numeşte „Aleea vinului”. Un canal cu apă curge pe sub bolţile umbroase pe care cresc lăstari de viţă de vie. În faţa vilei se află un tron de marmură ce a aparţinut unui patrician roman, dar pe care regina l-a adus de la Florenţa. Lângă tron, în chip de măsuţă, stă un capitel de la o coloană romană, iar alături o mică fântână arteziană răcoroasă.

În construcţia palatului au fost folosite motive balcanice şi orientale. Minaretul alb, ce se ridică deasupra ţărmului, nu are o funcţie religioasă, ci vrea să amintească de tradiţiile culturale balcanice. Astăzi, în interiorul vilei este amenajat un muzeu ce conţine piese de mobilier originale, fotografii cu regina la Balcic şi picturi realizate de ea.

În testamentul său, regina a arătat că dorinţa sa este ca inima ei să nu fie îngropată la Curtea de Argeş, ci să-i fie scoasă din trup şi depusă în micuţa capelă Stella Maris din parcul castelului. Regina a murit în seara zilei de 18 iulie 1938 la Sinaia, iar inima a fost depusă într-un mic coşciug din aur cu stema României.

Ea a rămas acolo până în 1940, când Cadrilaterul a fost restituit Bulgariei prin tratatul de la Craiova. Inima a fost pusă apoi într-o nişă din stâncă de la Castelul Bran.

După 1940, parcul a fost transformat într-o grădină botanică ce are 65.000 de metri pătraţi şi 2.000 de specii de plante. Una dintre cele mai spectaculoase secţiuni ale grădinii este colecţia de cactuşi, ce ocupã 1.000 de metri pătraţi, fiind pe locul doi în Europa ca mărime, după cea din Monaco. Cactuşii sunt crescuţi afară din aprilie până în octombrie.

La plajă în Balcic

Deşi este plăcut să înoţi în marea mărginită de stânci, Balcicul are dezavantajul plajelor înguste, uneori nu mai late de doi metri, pline de bolovani, pe unde turiştii cu greu găsesc un loc pentru a-şi întinde prosopul. Aşa că mulţi dintre ei stau întinşi chiar pe zidul ce desparte aleea pietonală de plajă.