Baltazar: „Măsurile lui Tăriceanu nu ne feresc de criză“

Åžeful executivului a anunÅ£at un program ce cuprinde 13 măsuri care necesită o alocare de cel puÅ£in 10 miliarde de euro în următorii patru ani pentru investiÅ£ii în sectoarele economice importante.

Însă, atâta timp cât nu sunt asumate de întreaga clasă politică, intenÅ£iile anunÅ£ate nu sunt viabile, consideră analistul economic Ilie Åžerbănescu. „Nu sunt măsuri rele, dar nu vor fi aplicate“, adaugă el. Fără să precizeze sursele de finanÅ£are ÅŸi un termen de aplicare cât mai rapid, fără să cuprindă soluÅ£ii care ar încuraja economisirea, proiectul lui Tăriceanu nu ne poate feri de criză, spune el.

Analistul financiar Bogdan Baltazar afirmă despre planul premierului că „sunt declaraÅ£ii de intenÅ£ii pioase, dulci, dar nu merită termenul de măsuri“. Potrivit lui Baltazar, neimpozitarea dividendelor reinvestite este o soluÅ£ie complicată, care naÅŸte mari posibilităţi de fraudă. Iar prima fiscală de 5% pentru plătitorii la termen a taxelor va tăia circa 5% din bugetul de stat, în contextul în care firmele vor aduce mai puÅ£ini bani, pe fondul scăderii activităţii.
 
Exportatorii vor soluţii concrete

Deşi premierul vorbeşte despre facilităţi fiscale, reprezentanţii BNR susţin, citaţi de NewsIn, că creşterea şomajului şi diminuarea producţiei vor determina noul guvern să mărească impozitele. Astfel, cota unică ar urma să urce la 19%, va creşte impozitul pe terenuri şi clădiri şi vor fi taxate terenurile agricole.

„Măsurile anunÅ£ate nu pot scoate România din criza economică, care este abia la început. Strategia anticriză trebuie regândită cu măsuri radicale, nu cu paliative ca acestea“, ne-a declarat Mihai Ionescu, preÅŸedintele AsociaÅ£iei NaÅ£ionale a Exportatorilor ÅŸi Importatorilor. În opinia exportatorilor, măsurile sunt insuficiente, iar strategia oficială anticriză trebuie să cuprindă ÅŸi alte acÅ£iuni, precum un ajutor guvernamental pentru trimiterea în ÅŸomaj tehnic sau disponibilizarea angajaÅ£ilor din IMM-uri, „în condiÅ£iile în care, în industria uÅŸoară, peste 56.000 de salariaÅ£i sunt trimiÅŸi în ÅŸomaj“, spune Ionescu. În plus, el aÅŸteaptă să vadă un mecanism de returnare rapidă a TVA pentru micii exportatori, la fel ca achiziÅ£ionarea de către stat a cerealelor de la producă tori, pe care apoi să le revândă în afară sau procesatorilor români.

Bogdan Baltazar, analist financiar: "Un plan anticriză trebuie să aibă puncte aplicabile rapid şi să nu fie o sursă de corupţie, birocraţie suplimentară şi, eventual, de pierderi."
 
OPINII

O finanţare FMI ne-ar urca ratingul

România ar trebui să încheie un acord de finanÅ£are cu Fondul Monetar InternaÅ£ional (FMI), chiar dacă nu avem nevoie urgentă de bani, pentru a ne recâÅŸtiga vechile ratinguri de Å£ară. Bogdan Baltazar ne-a declarat că, „deÅŸi pe fond nu cred că avem nevoie, ar trebui să încheiem un angajament de stand-by cu FMI. Să avem o facilitate la dispoziÅ£ie, să plătim un comision ÅŸi să tragem din ea dacă avem nevoie“. În opinia analistului, „fie că tragem fie că nu tragem, se ÅŸtie că România are o pernă, un tampon de urgenţă de 15 miliarde de euro“, iar acest lucru va determina agenÅ£iile de rating Standard&Poor’s ÅŸi Fitch să urce ratingul României la nivelul de dinainte de recenta retrogradare. Analistul economic Ilie Åžerbănescu este de părere că gesturile agenÅ£iilor de rating au urmărit să constrângă România să ia bani de la FMI, după principiul „nu vreÅ£i să treceÅ£i strada, vă trecem noi“. Dacă aceÅŸti bani vor intra în România, sunt mari ÅŸanse să fie folosiÅ£i pentru a susÅ£ine economia, conchide analistul.

ÎNAINTE DE TURBULENÅ¢E

Salariile au înflorit în 2007

Cele mai mari salarii din România le-au obÅ£inut, anul trecut, „băieÅ£ii deÅŸtepÅ£i“ din energie. Potrivit topului salariilor pe 2007 furnizat de AgenÅ£ia NaÅ£ională de Administrare Fiscală (ANAF), cel mai mare venit net a fost obÅ£inut, anul trecut, de un angajat în domeniul comercializării energiei electrice. El a obÅ£inut un venit net din salariu de 4,1 milioane de lei (1,2 milioane de euro), adică lunar i-au intrat în buzunar nu mai puÅ£in de 100.000 de euro. Pe locul doi se situează un alt coleg de breaslă al celui mai avut salariat, care a primit 2,9 milioane de lei (peste 876.000 de euro), urmat de un consultant pentru afaceri care figurează cu un venit salarial de 2,47 milioane de lei (peste 740.000 de euro). În top 10 au intrat patru dealeri de pe piaÅ£a monetară, care au avut salarii care variază între 417.000 ÅŸi 518.000 de euro. Printre cei mai bogaÅ£i zece salariaÅ£i se mai numără un reprezentant al producÅ£iei de băuturi răcoritoare cu un venit de 440.000 de euro, precum ÅŸi un angajat în fabricarea articolelor din plastic pentru construcÅ£ii.

Citiţi şi:

„Românul e fudul, mănâncă bine, se îmbracă mai bine, nu e nicio criză“

Încă o zi „fierbinte“ pentru angajaÅ£i