Despre toate astea se vorbea totuşi între prieteni, în timp ce paginile ziarelor gemeau de informaţii privind activităţile lui Ceauşescu şi condiţiile de muncă create de comunism.
Bârfele Epocii de Aur „Viaţa studenţească” mai scăpa, pe lângă articolele dedicate partidului, şi câte o casetă despre muzică, pictură, film sau teatru.
„Nu trebuie să-l uităm pe câştigătorul premiului I la concursul de muzică uşoară «Mamaia 1989», Marius Dragomir, a cărui intervenţie a câştigat inimile publicului şi, implicit, aprecierea favorabilă a juriului, precum şi pe tânărul handbalist de numai 17 ani, Aurelian Temişan, premiul C.C. al U.T.C. (…) Desigur, nu toţi interpreţii studenţi au fost la înălţime: Adrian Enache a avut o evoluţie plăcută, dar neconvingătoare” - aşa arăta un fragment din articolul destinat festivalului de muzică „Mamaia” din anul 1989.
Anumite „picanterii” de genul celor din presa bulevardieră de astăzi erau necunoscute atunci, deşi poveştile erau la fel de multe. Unii ştiau că Ovidiu Lipan-Ţăndărică şi Corina Chiriac au fost împreună vreme de aproape doi ani, alţii auzeau despre povestea de iubire dintre Manuela Fedorca şi Daniel Iordăchioaie. De verificat, puţini puteau verifica cele auzite, dar nimeni nu le punea la îndoială.
Teribilele chefuri şi nenumăratele aventuri ale lui Nicu Ceauşescu şi ale anturajului său erau ştiute de toată lumea, şi nu fără temei.
„Marea dragoste a lui Nicu a fost sora mea”
Un subiect care ar fi ţinut prima pagina a ziarelor de scandal, dacă acestea ar fi existat, sunt poveştile de dragoste ale lui Nicu Ceauşescu.
Când vine vorba de cea mai mare dragoste a „prinţişorului”, sursele nu reuşesc să se pună de acord. În timp ce unii ar fi gata să bage mâna în foc că fiul familiei Ceauşescu a rămas toată viaţa îndrăgostit de Daniela Vlădescu sau că i s-ar fi aprins călcâilele după Nadia Comăneci, alţii spun că marea dragoste a acestuia a fost, de fapt, Donca Mizil, sora lui Serghei.
„El a fost cu Nadia Comăneci, Daniela Vlădescu, cu multe altele, dar dragostea cea mai mare a fost sora mea, Donca, o iubire care a fost interzisă de maică-sa. (...) Era şi normal să fie, dacă ei au fost împreună de la 16 ani până la 26 de ani, cea mai frumoasă vârstă, fără griji, nu duceau lipsă de nimic”, povesteşte Serghei pentru EVZ.
„Cântăreţele erau combinate cu cei din anturajul nostru”
Ca şi acum, poveştile de noapte de atunci se petreceau în baruri. Pe Nicu Ceauşescu, pe fostul manechin Melek Amet, pe Giovani Becali, pe Florin Piersic şi pe mulţi alţii îi găseai la un „pahar de vorbă”.
„Eu mergeam în bar în fiecare noapte şi acolo vedeai de la balerine până la fete mai «uşoare», că doar acolo nu veneau profesori universitari sau academicieni. O parte dintre cântăreţe au fost combinate cu băieţi din anturajul nostru. Acolo erau şi «şmecherii», ca Giovani Becali, fotbalişti, sportivi, actori, artişti. Toată lumea se învârtea în baruri, cum merg acum în Bamboo”, explică Serghei Mizil.
Unii spun că o parte dintre cele care-şi puteau spune „party-girl” în comunism erau chiar manechinele creatoarei de modă Zina Dumitrescu şi că aceasta s-ar fi îngrijit atât să le îmbrace pentru defilare, cât şi să le găsească fiecăreia câte un soţ.
„Fetele veneau singure, nu am văzut-o niciodată pe Zina să stea să le îmbrace ori să le dezbrace sau să stea până la 4.00-5.00 dimineaţa cu ele”, povesteşte Serghei.
„Micul prinţ” primea zilnic mâncare par avion
Dacă ar fi existat ziare mondene, probabil că Nicu Ceauşescu le-ar fi ţinut prima pagină.
„În fiecare zi, un avion îi aducea de la Bucureşti mâncare, care era gătită sub supravegherea atentă a mamei sale” - ar putea fi unul dintre titlurile poveştilor cu „micul prinţ”, de pe vremea în care acesta locuia la Sibiu. Nicu a devenit prim-secretar al judeţului Sibiu în anul 1986.
Nicolae Nan, fost prefect de Sibiu şi preşedinte de consiliu judeţean, era la vremea aceea director în Consiliul Judeţean Popular pe probleme de dezvoltare. Acesta povesteşte cum semnătura lui Nicu Ceauşescu a scos din vistieria ţării cele 4 milioane de lei necesari pentru cumpărarea unei tabele electronice pentru stadionul din Sibiu.
„Erau mari reduceri de investiţii atunci, iar eu m-am dus să îmi dea 4 milioane de lei pentru tabelă. Directorul s-a luat cu mâinile de cap şi n-a vrut să îmi dea banii. Am plecat, dar n-au trecut nici cinci minute şi m-a sunat: «Hai, mă, să îţi dau banii». Şi Nicu ne spunea: Hai să facem cumva să îi ocolim pe mama şi pe tata, că n-o să ne dea niciodată 8,4 milioane de lei, cât costă stadionul. Şi a reuşit”, povesteşte Nan.
„Nadia l-a vizitat pe Nicu la Sibiu”
Cu mama lui pe urme, păzit 24 de ore din 24, Nicu nu se prea putea desfăşura în linişte la Sibiu. Petrecerile nu erau atât de numeroase pe cât se povesteşte, pentru că orice mişcare de-a sa era raportată la Bucureşti. Dar se întâmpla de multe ori să exagereze cu bău tura la un chef de o noapte întreagă.
„Dacă a doua zi aveam şedinţă de Consiliu, ştiam că se amână, ori pe după-amiază, ori mai târziu. Nu avea el iniţia tiva, dar nu putea refuza un whisky”, mai povesteşte Nan.
Nadia Comăneci i-a fost alături lui Nicu chiar la una dintre onomastice, la vila sa de pe strada Lili Paneth. „Noi am fost pe acolo, am băut un şpriţ, l-am felicitat, apoi am plecat. Ea a rămas. Nu ştiu ce s-a întâmplat mai departe”, povesteşte Nan.
„Elena Ceauşescu se temea că Nicu va fi otrăvit”
Nicu Ceauşescu a trăit la Sibiu ţinut în puf. Singur-singurel, într-o vilă imensă în cel mai liniştit cartier al oraşului. Menajeră, croitor, bucătar, absolut tot ce îşi dorea.
De teamă să nu fie otrăvit, Elena Ceauşescu îi trimitea în fiecare zi mâncare gătită de la Bucureşti, cu avionul. Nu avea voie să pună în gură nimic ce nu provenea de la mama sa.
Tot timpul elegant, Nicu nu suporta să fie păzit. Le-a dat de furcă securiştilor care se învăţaseră să îl supravegheze numai de la distanţă, a mai povestit Nicolae Nan.
NOPŢI ÎN BUCUREŞTI
Întâlniri la Atlantic cu Jeanina Matei
Petreceri cu lăutari, jocuri de cărţi, prostituate, străzi rău-famate: viaţa de noapte a Bucureştiului de dinainte de Revoluţie nu era tocmai searbădă, mai ales la Lido, Intercontinental sau Doina, îşi aminteşte Vasile Bănică, un taximetrist în vârstă de 62 de ani.
Melody Bar şi Atlantic Bar erau alte două localuri faimoase, frecventate şi de Nicu Ceauşescu, în vremea în care o întâlnea acolo pe cântăreaţa Jeanina Matei, relatează Bănică.
“Fane Spoitoru mergea la restuarant la Aluniş. Iubirile de o oră se legau pe străzile din preajma Gării de Nord, dar se găseau fete şi pe Văcăreşti sau pe Plevnei”, spune taximetristul. (Andreea Dogar)
PROMIŢĂTOARE. Jeanina Matei, la Amara, în 1972
Foto: Arhiva festivalulamara.ro







Spune-ţi părerea!
Nici un mesaj postat până acum