„Băsescu a fost perceput ca principal factor de instabilitate”

Cum vă explicaţi scăderea în sondaje a preşedintelui Băsescu?
Cătălin Stoica: Sunt mai mulţi factori. În primul rând, Traian Băsescu şi Mircea Geoană sunt susţinuţi de cele mai mari partide din România. Era normal ca, pe măsură ce ne apropiam de începutul campaniei, atât Băsescu, cât mai ales Geoană să se apropie de scorul propriilor partide. În al doilea rând, ascensiunea lui Mircea Geoană şi - într-o anumită măsură - a lui Crin Antonescu se datorează faptului că preşedintele Băsescu a refuzat oferta de guvern şi prim-ministru făcută de noua majoritate parlamentară PSDPNL- UMDR şi minorităţile naţionale, altele decât cea maghiară.

Potrivit sondajelor efectuate de-a lungul ultimilor doi ani, majoritatea alegătorilor s-au săturat de conflicte şi de scandaluri politice. Pe fondul actualei crize economice, cei mai mulţi dintre alegători îşi doresc cel puţin stabilitate politică - singura în măsură să permită elaborarea unor strategii de ieşire din criza economică.

Traian Băsescu a fost, se pare, perceput în ultima vreme ca principalul factor de instabilitate politică şi a avut de pierdut. Cred că în cazul lui Traian Băsescu avem de-a face cu o schimbare a contextului în care sunt receptate atitudinile şi comportamentele sale. Dacă acum patru- cinci ani Traian Băsescu era perceput ca un lider ferm şi hotărât, acum, într-un cu totul alt context, aceleaşi gesturi ale sale sunt interpretate drept indicatori ai unei încăpăţânări păguboase pentru ţară.

Un alt exemplu ar fi cel al limbajului: dacă în trecut se spunea că Traian Băsescu vorbeşte pe înţelesul oamenilor obişnuiţi, acum, în noul context, unii alegători îl percep pe Băsescu ca fiind vulgar. Aşadar, fermitatea este acum percepută drept încăpăţânare, iar a vorbi pe înţelesul oamenilor simpli este considerat de unii drept vulgaritate. Această schimbare de context îi poate crea probleme serioase lui Traian Băsescu.

„Lupta se dă între Băsescu, Geoană şi Antonescu”

Credeţi că se mai pot produce schimbări substanţiale ale opţiunilor de vot? Crin Antonescu ar putea recupera diferenţa faţă de Geoană?
Campaniile electorale sunt importante, şi ele pot induce două efecte majore: pe de-o parte este vorba despre efecte asupra preferinţelor de vot. Unii candidaţi vor câştiga simpatii, în vreme ce alţii vor pierde simpatii. Pe de altă parte, este vorba despre efectele campaniei asupra ratei de participare la vot. Sunt campanii care pot mobiliza oamenii la urne şi campanii care pot avea efectul contrar (de demobilizare, apatie, lehamite).

Este puţin probabil că unii competitori care acum sunt la coada clasamentului cu circa 2%, 3% sau 5% să producă surprize majore şi să se califice în turul al doilea. Din sondajele CURS reiese clar faptul că lupta se dă între Traian Băsescu, Mircea Geoană, în special, şi Crin Antonescu - la o oarecare distanţă de primii doi. Campania electorală va însemna mult îndeosebi pentru aceşti trei competitori.

În turul doi, electoratul va urma indicaţiile politicienilor? Ce alegători sunt cei mai disciplinaţi?
Între tururi, vor exista negocieri între foşti competitori. Astfel de negocieri sunt hilare. Se negociază ceva ce nimeni nu are (voturi potenţiale în turul doi). Mai pe româneşte, se negociază pielea ursului din pădure. Nimeni nu poate garanta că votanţii unui pierzător din primul tur vor vota cu siguranţă în turul al doilea aşa cum li se va spune. Foarte probabil că unii dintre votanţii celor care nu s-au mai calificat în turul al doilea nici nu se vor mai duce la vot. Există, totuşi, diferenţe: votanţii PRM şi UDMR sunt cei mai disciplinaţi. Mai ales votanţii PRM.

Putem avea o evaluare, chiar dacă riscantă, a prezenţei la vot?
E dificil de făcut din mai multe motive. În primul rând, să nu uităm că prezenţa la vot se calculează din totalul populaţiei cu drept de vot înscrisă în listele electorale. Or, aceste liste îi includ şi pe cei care sunt plecaţi din ţară şi al căror număr este, după unii, de cel puţin un milion de adulţi cu drept de vot.
 
În al doilea rând, estimările de prezenţă la vot pe baza sondajelor pot fi distorsionate de efectele de dezirabilitate socială - tendinţa respondenţilor de a da răspunsuri conformecu norme larg împărtăşite într-o societate. Există o normă socială potrivit căreia a vota este datoria civică a oricărui bun cetăţean. De aceea, în sondaje numărul celor care îţi spun că vor merge la vot este de obicei mai mare decât numărul celor care se vor prezenta la urne.

În al treilea rând, rata participării la vot este influenţată şi de campania electorală şi de mizele percepute ale acesteia. În acest moment, nu m-aş hazarda să fac estimări privind prezenţa la vot.

Referendumul va mobiliza alegătorii? Îl va ajuta pe Băsescu?
Este foarte probabil că îi va mobiliza pe unii alegători. Nu ştiu însă în ce măsură referendumul îl va ajuta numai pe Băsescu, întrucât, aşa cum o arată şi datele sondajului nostru, ideea reformării parlamentului este sprijinită inclusiv de votanţii contracan di daţilor lui Băsescu. În plus, mi-e teamă că altele sunt problemele care ocupă principalele locuri pe agenda cetăţeanului.

Şanse de câştig au acei candidaţi care vor propune soluţii credibile la problemele care îi îngrijorează cel mai mult pe români în prezent. Aceste probleme sunt cele de ordin economic (standard de viaţă, salarii, pensii, locuri de muncă) şi mai puţin cele care ţin de o abstractă reformă a statului.

CITIŢI ŞI:

Românii cred că va câştiga Băsescu

CURS: Băsescu şi Geoană, umăr la umăr

EDITORIALUL EVZ: Paradoxul Geoană