Băsescu acuză „coaliţia Grivco” din spatele lui Johannis

Şeful statului spune că este vorba de acea „parte retrogradă a politicii româneşti” din care fac parte „Iliescu şi Vanghelie cu Mitică Iliescu cu Cătălin Voicu, ală pe care au vrut să-l pună ministru de Interne”.

Aceştia l-ar fi ales pe Johannis „pentru că era o figură credibilă” şi „puţin naivă” „ca să le facă jocurile” şi „să patroneze ce e în spatele ei: oamenii care se împotriveau modernizării României şi eradicării corupţiei din structurile statului”.

„Au trântit guvernul Boc pentru că voiau un guvern al lor, nu unul aşa cum a rezultat din alegeri. Le e frică de eliminarea corupţiei şi de pierderea privilegiilor”, a subliniat şeful statului spunând că aceştia sunt cei care au promovat şi întreţinut şi sistemul previlegiilor cu pensii şi „salarii ne simţite” împotriva căruia „a luptat Emil Boc”.

Din aceste motive, spune şeful statului, a trebuit să-l refuze pe Johannis, cu care nu a avut „absolut nimic” şi despre care are o „părere foarte bună”.

„Aveam două posibilităţi: să fac ce îmi dicta conştiinţa sau să fac o înţelegere. Nu din cauza lui Johannis, cu el aş fi făcut-o oricând. Dar cu ceea ce era în spatele lui niciodată. Ar fi însemnat să-mi compromit verticalitatea în ultima zi a mandatului. Nu cu Voiculescu în capul mesei se fac înţelegeri”, a subliniat şeful statului.

RECLAMAŢIE

Romulus Georgescu

Contestarea refuzului preşedintelui Traian Băsescu de a-l nominaliza drept premier pe Klaus Johannis, susţinut de o majoritate parlamentară, depinde liderul PSD Mircea Geoană.

În calitate de preşedinte al Senatului, el are acest drept, dar este prins între dorinţa sa de a se afişa ca adversar al lui Traian Băsescu şi îngrijorarea că un eventual succes l-ar avanataja pe Crin Antonescu.

Variante de atac

Planurile coaliţiei PSD-PNLUDMR, discutate ieri în biroul de la Senat al lui Mircea Geoană, vizează găsirea unor mişcări politice înainte ca Lucian Croitoru, nominalizat de Traian Băsescu pentru postul de premier, să vină în faţa parlamentului.

Astfel, liderii coaliţiei s-au gândit la convocarea unei şedinţe comune a celor două Camere. Cu acest prilej, noua majoritate ar urma să voteze o declaraţie prin care parlamentul să-şi manifeste susţinerea pentru Klaus Johannis ca premier. Această declaraţie, plus scrisoarea semnată de liderii majorităţii parlamentare, ar constitui argumentele pentru o contestaţie la Curtea Constituţională, pe baza unui conflict între preşedinte şi parlament.
 
Din punct de vedere juridic, singurul dintre liderii noii coaliţii, care poate depune o contestaţie pe acest subiect, este Mircea Geoană, în calitate de preşedinte al Senatului. Potrivit Legii fundamentale, Curtea Constituţională soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.
 
Reţinerile lui Geoană

Dacă, ieri, Crin Antonescu a prezentat contestaţia la Curtea Constituţională drept o certitudine, Mircea Geoană s-a rezumat să spună că analizează cu atenţie această posibilitate. Reţinerile lui Mircea Geoană sunt legate de faptul că, dacă judecătorii Curţii Constituţionale i-ar da câ ştig de cauză, victoria s-ar putea, de fapt, contabiliza electoral în contul lui Crin Antonescu. De altfel, liderul PNL a ţinut ieri să-i mulţumească lui Mircea Geoană că a acceptat propunerea venită de la liberali pentru postul de premier.

Deocamdată, partidele din coaliţie au convenit asupra respingerii guvernului Croitoru în parlament. Atât PSD, cât şi PNL se vot întâlni cu acesta doar pentru a-i transmite că nu-l vor vota ca premier. De altfel, ieri, şi Mircea Geoană, şi Crin Antonescu l-au acuzat pe Traian Băsescu că încearcă să prelungească şederea guvernului Boc la Palatul Victoria până la alegeri.
 
Liderul PSD a afirmat că, “în mod evident, nu există nicio formă în care majorităţii să-i poată fi impusă o formulă de altă natură” în ceea ce-l priveşte pe premier. Geoană le-a cerut lui Băsescu şi lui Boc să ia act de tre cerea PDL în opoziţie. La rândul său, Crin Antonescu a spus că decizia preşedintelui Băsescu de a-l desemna ca premier pe Lucian Croitoru este una iresponsabilă, care duce la prelungirea crizei, argumentând că, dacă va fi ales şef al statului, îl va numi prim-ministru pe Klaus Johannis.

Opiniile analiştilor

Cum se va desfăşura războiul dintre cele două tabere şi ce imagine vor avea fiecare după acesta? Sociologul Mircea Kivu este sceptic în legătură cu punerea în aplicare al scenariului dorit de liderii noii coaliţii. “Nu ştiu dacă ideea unei şedinţe comune pentru o declaraţie pro-Johannis va putea fi pusă în practică. Mi se pare destul de complicat din punct de vedere procedural şi nu cred că preşedintele Camerei, Roberta Anastase, o să fie de acord”, estimează Mircea Kivu.

Pe de altă parte, Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutlui pentru Politici Publice (IPP), vorbeşte despre incapacitatea clasei politice de a se aşeza la masa negocierilor. “Sigur, este la latitudinea preşedintelui să propună un candidat pentru postul de premier. Sigur, era o posibilitate să facă nominalizări din altă parte. Eu, personal, consider că, în cele două luni până la alegeri, este mai bine să rămână la ministere tot cei care au deţinut portofoliile, având în vedere că perioada este extrem de scurtă şi durează până nou veniţii se familiarizează cu funcţia”, a comentat Adrian Moraru. “Eu cred că este o criză provocată de lipsa de dorinţă a părţilor implicate de a rezolva”, spune Adrian Moraru.

CITIŢI ŞI:

Preşedintele Băsescu şi-a comandat guvern la Croitoru
UDMR îşi cere preţul stabilităţii politice
Agent electoral pentru Crin
Analiştii economici îl creditează pe Croitoru
Carmen Johannis, sfetnicul din umbră
Guvernul-mamut Roman I, primul copil al haosului

EDITORIALUL EVZ: Antipoliticianul
ADRIAN GEORGESCU: Fără tehnocraţi!
RODICA CULCER: Tehnocraţi şi politruci
SENATUL EVZ: Hermina din Hermannstadt