Traian Băsescu vrea extinderea acordului cu FMI. Analişti: ''Ne trebuie 10 miliarde de euro''

Prima referire la posibilitatea trecerii la un acord de tip "precautionary" sau preventiv s-a făcut în februarie, atunci când fostul ministru al finanţelor Sebastian Vlădescu se declara încrezător în şansele României de a ieşi din recesiune. Comentând această afirmaţie, analistul economic Ilie Şerbănescu nu se declară la fel de optimist.

"Ne trebuie un nou împrumut să-l plătim pe cel actual"

"Nu vine nicio ieşire din recesiune. Numai cei care nu vor să vadă adevărul mai susţin asta", spune el. Dimpotrivă, Şerbănescu e de părere că România nu poate gestiona un acord de tip preventiv.

"Ne trebuie un împrumut cu bani ca să-l plătim pe cel actual. Cel puţin jumătate din suma acordului extern în vigoare - asta cred că ar fi suma necesară, adică 10 miliarde de euro", estimează Şerbănescu.

Dacă în 2009 se declara împotriva unui împrumut de la FMI, care ar fi întârziat ajustările economice, acum Şerbănescu vede noul acord ca singura soluţie posibilă la actuala situaţie economică a României. Cu toate acestea, analistul avertizează că "nu mai reparăm nimic, ci ne adâncim într-un cerc vicios".

Tot în favoarea încheierii unui nou acord se declară şi profesorul de economie Daniel Dăianu, care vede mai multe avantaje în continuarea relaţiilor cu FMI. "În primul rând, este vorba despre finanţare în sine, întrucât noi oricum nu putem să ne finanţăm singuri", explică fostul ministru de finanţe. În acest caz, soluţia oferită de Fond e "mai puţin costisitoare", faţă de o eventuală încercare de a reintra pe piaţa fiscală internaţională.

În al doilea rând, un nou acord ne asigură o stabilizare şi ar putea duce la o "disciplinare a politicilor publice". "Realitatea dramatică" invocată de Dăianu e că ţara noastră are nevoie de o ancoră pentru a-i asigura o monitorizare continuă a politicilor, iar CE nu este suficient de puternică. Cu toate acestea, el trage un semnal de alarmă şi spune că destinaţia banilor de la FMI nu trebuie să fie plata pensiilor şi salariilor din sectorul bugetar.

Bani pentru pensii şi salarii

"Îndatorarea publică rapidă a ţării, fără investiţii, nu asigură un viitor pentru România", explică Dăianu. Îl contrazice Şerbănescu, care e de părere că "investiţiile nu vin niciodată acolo unde merge FMI".

Totodată, banii ar trebui să ajungă la Finanţe, şi nu la BNR, altfel banca centrală ajunge să achite actualul împrumut din viitorul acord.

La rândul său, analistul Dragoş Cabat crede că trebuie să încheiem cu FMI un acord de tip preventiv, iar fondurile aflate la dispoziţie să poată fi cheltuite pentru finanţarea deficitului bugetar. "Cred că avem nevoie de aproximativ 6-7 miliarde de euro", spune Cabat.

Cele şase miliarde de euro ne-ar asigura acoperirea deficitului pentru 2011, ţinta convenită fiind de 4,4% din PIB. Din cele 6 miliarde de euro, statul ar putea achita pensiile, şomajul şi celelalte prestaţii sociale pe o perioadă de cinci luni, potrivit calculelor EVZ.

Traian Băsescu vrea extinderea acordului cu FMI

Preşedintele Traian Băsescu a vorbit, în această dimineaţă, la Palatul Cotroceni, cu şeful Misiunii Fondului Monetar Internaţional în România, Jeffrey Franks, despre posibilitatea extinderii acordului cu FMI luna viitoare, când reprezentanţii Fondului se întorc în ţara noastră.

''De această dată vă aflaţi în România doar pentru a celebra aniversarea Băncii Naţionale a României. Mă bucur să vă văd din nou. Mă uit spre vizita din octombrie, când nu va fi o sărbătoare, ci o evaluare a dificultăţilor pe care le întâmpinăm. Propunerea mea către dumneavoastră este ca, cu ocazia vizitei din octombrie, să ne uităm la viitorul acord între România şi FMI, să vedem dacă soluţia corectă este extinderea actualului acord sau de a avea un acord de tip precautionary, acesta este mesajul meu căre dumneavoastră şi, în acelaşi timp, căutăm să continuăm împreună reformele structurale şi absorbţia fondurilor europene. Este necesară crearea spaţiului fiscal necesar pentru absorbţia fondurilor", a spus Traian Băsescu la începutul întrevederii cu Jeffrey Franks.

Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, şi-a exprimat acordul cu şeful statului român.

"Sunt de acord cu dumneavoastră, domnule preşedinte. Aşa cum vă amintiţi, la ultima noastră vizită, am subliniat faptul că există nevoie disperată de mulţi bani europeni pentru infrastructura de aici şi cheia este eliminarea barierelor din sectorul public care îngrunează absorbţia fondurilor bugetare", a spus Franks.

Preşedintele Băsescu a susţinut că în România există "bariere birocratice".

"Trebuie de asemenea să ne uităm la costurile sociale, avem un deficit de 3,6 miliarde de euro, ceea ce este dramatic", a mai spus Traian Băsescu.

Prima întâlnire cu noul ministru de Finanţe

Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, s-a întâlnit, aseară, la sediul Ministerului Finanţelor Publice, cu noul ministru de resort, Gheorghe Ialomiţianu, şi a declarat după această discuţie că principalele taxe din România ar trebui menţinute anul viitor la valorile actuale.

Ialomiţianu a preluat vineri conducerea Ministerului Finanţelor, de la Sebastian Vlădescu, unul dintre cei şase miniştri remaniaţi.

Franks a avut un weekend plin la Bucureşti. A discutat vineri cu premierul Emil Boc, a participat sâmbătă la o conferinţă pe teme economice, iar ieri a fost prezent la un concert al Filarmonicii "George Enescu", eveniment prilejuit de marcarea a 130 de ani de la înfiinţarea BNR.