Berceanu: ori euro, ori autostrăzi

Radu Berceanu: Nu ştiu. Tehnic, noi putem termina 100 de kilometri de autostradă. Dar de la 100 în jos, pot fi şi zero, dacă banii merg la DN-uri, întreţinere. Depinde unde lucrăm. Avem Bucureşti-Ploieşti, unde s-ar putea termina 40 km, o porţiune din Autostrada Transilvania şi centura Sibiului.

Există termene de finalizare cu banii de acum?
Poate că vom termina undeva o porţiune. Dacă vorbim de autostrăzi, la Sibiu precis. Pe 31 august avem termen de finalizare a porţiunii de 12 km şi la sfârşitul anului a celeilalte porţiuni de 2 km de autostradă şi 3 km de drum.

„Vlădescu e cam pe aceeaşi lungime de undă”

Putem face rost de mai mulţi bani?
Vom discuta cu FMI şi cu UE separat de ceea ce este deja stabilit, respectiv deficitul de 5,9% din PIB. Impunerile au ca scop să ajungem la sub 3% din PIB, pentru ca în 2014 să ajungem la convergenţa la euro. Cred că ne interesează mai mult o economie sănătoasă, fără şomaj, cădere economică, decât să aderăm la euro în trei-cinci ani.

Există calcule referitoare la întârzierea acestei aderări?
Este o părere de-a mea, pe care am discutat-o, nu este neapărat o chestiune agreată de guvern. Ministrul de finanţe e cam pe aceeaşi lungime de undă. Noi avem un grad de îndatorare foarte mic. Pentru o ţară e normal să se dezvolte printr-un deficit bugetar mai mare pentru o perioadă, ca apoi să adere la euro.

În viziunea dv., aderarea la euro împiedică dezvoltarea unor investiţii...
Când s-a decis ţinta nu era criză. Nu ştiu dacă este normal să o păstrăm. Nu putem lua bani nerambursabili dacă nu avem bani româneşti. Cu fondurile de acum nu pot face mare lucru. Dacă am 10,6 miliarde de lei, indiferent de unde vin banii, nu pot cheltui mai mult, pentru că se duc în deficit.

Dacă vrem să ieşim din blocaj, trebuie să gândim o formulă, să depăşim deficitul cu 2%, peste ţinta de 5,9%, ca să avem bani pentru atragerea mai multor fonduri nerambursabile. Poate nu vor fi chiar 2%, dar măcar 1,5%...

Mai exact, vreţi să obţineţi permisiunea de a cheltui mai mult...
Lucrurile stau aşa. Dacă am un proiect de 100 de milioane de euro, UE ne dă gratis 85 de milioane, noi punem 15 milioane. Asta se referă însă doar la ceea ce ei numesc costuri eligibile, care nu includ exproprieri de terenuri, mutare de utilităţi, studii - să zicem că acestea reprezintă 30 de milioane. Mai adăugăm TVA-ul la cei 130 de milioane, care înseamnă 25 de milioane.

Deci ne trebuie 70 de milioane de euro, ca să atragem 85 de milioane de euro. Când constructorul vine cu o factură, noi o plătim, o trimitem la UE şi peste 90 de zile ne trimit 85% din valoarea ei. Acela este primul ban atras de la UE.

Niciun miracol pentru Bechtel  

Ce aţi discutat cu cei de la Bechtel?
Le-am explicat că, pentru noi, prioritatea numărul unu este cofinanţarea proiectelor cu sume nerambursabile, numărul doi este confinanţarea proiectelor cu bani de la BEI, BERD, rambursabile în condiţii avantajoase, iar a treia sunt proiectele la care sunt bani de la buget, cum e Bechtel. În 2009 am avut bani pentru că prioritatea unu era zero.

În concluzie, i-aţi lămurit pe cei de la Bechtel că aveţi alte priorităţi...
Le-am amintit că în 2009 au avut noroc. Discuţia a mai fost ca, până în 2012, să încercăm să finalizăm de la Târgu-Mureş până la graniţă. Pe Braşov- Târgu-Mureş, în următorii 5-7 ani, nu se întrevede nicio soluţie financiară, să nu spere că există vreun miracol.  

Anul acesta le daţi bani?
Sunt în total vreo 200 de milioane de euro. Le dăm în tranşe în februarie şi în martie. Este o chestiune de prioritate - dacă se vrea autostrada Transilvania, se suspendă alte proiecte.
 
POZIŢIE

Vasilescu, BNR: dezvoltarea României ar trebui să se bazeze pe investiţii străine

Adoptarea monedei europene nu depinde exclusiv de decizia României, este de părere Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale Române (BNR). „Personal, cred că nu există alternativă viabilă la intrarea în zona euro”, a declarat Vasilescu pentru EVZ.

Potrivit acestuia, dezvoltarea României ar trebui să se bazeze pe investiţii străine, nu pe adâncirea deficitului bugetar. În acest moment, adoptarea euro este prevăzută pentru finele anului 2014. Pentru atingerea obiectivului, România trebuie să îndeplinească o serie de condiţii pe tot parcursul acestui interval.

Bancherii consideră că respectarea termenului este necesară şi pentru a reduce decalajele faţă de vecini, în condiţiile în care, până atunci, majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est vor adopta euro. Pe de altă parte, aderarea la zona euro va presupune o garanţie a scăderii inflaţiei, dar şi a dobânzilor bancare la niveluri europene.