Biruri mai mari pe drepturile de autor

Cu alte cuvinte, marii dezavantajaţi ai noului „bir” vor fi cei care obţin din drepturi de autor, din convenţii civile sau pe contracte de colaborare, sume mai mici de 9.000 de lei. Mai mult, atât avocaţii, cât şi reprezentanţii cultelor, care au acum propriul sistem de pensii, vor fi obligaţi să cotizeze la bugetul public de pensii. Noul proiect a fost trimis ministerelor pentru consultări săptămâna aceasta, astfel ca la începutul lunii februarie să fie adoptat de guvern şi trimis în parlament pentru dezbatere.
 
Ministrul muncii, Mihai Şeitan, care a lucrat la acest proiect, este susţinut şi de ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu, care s-a declarat „în principiu de acord” cu măsurile propuse.

Aproximativ 500.000 de români vor fi afectaţi

Datele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală arată că de noul impozit ar putea fi afectaţi aproximativ 70.000 români care au obţinut, în 2007, venituri din drepturi de autor, convenţii civile, colaborări sau care şi-au brevetat invenţiile. Însă, numărul acestora este mult mai mare, având în vedere că majoritatea nu îşi depun declaraţiile fiscale.

De altfel, potrivit liderului Cartel Alfa, Bogdan Hossu, cel care a cerut gu vernului anul trecut această măsură, în total, aproximativ 500.000 de persoane au astfel de contracte şi nu plătesc contribuţii de asigurări sociale. „Între acestea: ziarişti, sportivi şi consilieri locali, fapt care îi afectează la pensie”, subliniază Hossu.

Deşi văzută cu ochi buni de cel puţin doi dintre membrii cabinetului Boc şi de sindicate, măsura nu va aduce foarte mulţi bani la buget. Fapt recunoscut chiar şi de expertul pe pensii al Băncii Mondiale în România, Richard Florescu. „Măsura nu va scoate din colaps bugetul de pensii, dar se intră într-o stare de normalitate. Aceste categorii vor avea pensii mai mari, pentru că bugetul nu le mai poate subvenţiona în viitor. Proiectul e într-o formă finală şi probabil va trece de parlament”, spune el.

Opinia lui Florescu nu este împărtăşită însă de cei afectaţi. Artiştii deplâng veniturile care le vor fi scăzute, iar jurnaliştii reclamă un „război nedemocratic al guvernului cu presa, ce va duce la închiderea multor ziare”. De aceeaşi părere este şi Magda Volonciu, avocat specializat în Dreptul Muncii.
 
„Afectaţi vor fi toţi cei care au profesii liberale, in clusiv experţii care lucrează pe le gis laţie sau cei din comisiile din în vă ţă mânt”, explică avocatul. În opinia acestuia, măsura nu doar că va închide multe firme, dar se vor găsi şi noi metode de a ocoli această taxare suplimentară.

EFECTE ÎN LANŢ

Actorii intră în grevă japoneză, iar presa moare

Atât artiştii, cât şi reprezentanţii jurnaliştilor - de fapt, categoriile cele mai afectate de suprataxarea drepturilor de autor -, consideră măsura e xecutivului total inoportună, mai ales într-o vreme de criză. Astfel, unul dintre cei care ar urma să plătească birul, Alexandru Arşinel, e de părere că măsura va duce, implicit, la diminuarea nivelului de trai al artiştilor. Iar singura reacţie pe care aceştia şi-o pot permite va fi „un protest pur japonez”.„Nu ne putem permite să nu mai jucăm, pentru că de-abia aşteaptă să ne închidă teatrele”, a spus Arşinel.
 
În opinia directorului Teatrului Naţional din Bucureşti, Ion Caramitru, tot bugetul de stat va avea de suferit. „Câştigurile artiştilor sunt aleatorii, azi au de lucru, mâine nu, e foarte complicat de gândit un sistem de calcul. Colaboratorii le vor cere in stitu ţiilor mai mulţi bani, ca să acopere sumele pierdute. (...) E o prostie, un cerc vicios”, conchide Caramitru.

Şi artistul Florin Chilian critică mă sura propusă de executiv: „Statul român e încuiat. (...) S-a ajuns aici din cauza lipsei noastre de atitudine, pentru că suntem 22 de milioane de cretini care plătesc unui grup de isteţi ca să trăiască bine”. Cât despre jurnalişti, aceştia văd măsura ca pe „un act de ostilitate la adresa presei”, aşa cum l-a calificat şefa Clubului Român de Presă, Indira Crasnea, care speră că premierul va renunţa la ea.
 
La rândul său, jurnalistul Cătălin Tolontan prevede un viitor sumbru presei din România. „(...) prin măsura creşterii impozitelor plătite de companiile editoare pentru drepturile de autor, Emil Boc propune României revenirea la cultura orală”, conchide Tolontan. Jurnalistul adaugă: „Boc se răzbună pe ziare, aşa cum se luptă ciocănitoarea Woody cu creanga de copac pe care o taie, fără să-şi dea seama că va cădea împreună cu ea. Anul trecut, conform unei analize publicate de «Adevărul», fiecare judeţ a pierdut în medie cel puţin un cotidian! Vor mai dispărea cel puţin 40 şi anul acesta. Patru ziare centrale au dispărut în 10 zile!” (Florentina Ciuverca)

TOT MAI SĂRACI

Poverile fiscale din anul 2010

Am început anul 2010 cu impozite mărite. Taxele pentru case, terenuri şi maşini au crescut cu 20%. Un bucureştean care locuieşte într-un apartament de două camere în cartierul Crângaşi şi are un Logan va plăti un impozit de 176 de lei, cu 27 de lei mai mare faţă de 2009. Cei care vor să-şi cumpere autoturisme noi, Euro IV, vor fi nevoiţi să achite taxa de poluare.

Aceasta se ridică la circa 560 de euro pentru înmatricularea unui automobil nou cu capacitate cilindrică de 1.400 cmc. Tot de la 1 ianuarie a dispărut scutirea de impozit pe câştigurile pe Bursă. Pentru a aduce bani la buget, autorităţile vin zilnic cu propuneri de noi biruri.
 
Până la propunerea aplicării CAS pe drepturile de autor, s-a discutat despre taxa pe fast-food, impozitarea averilor persoanelor care au mai multe case şi maşini şi taxarea terenurilor agricole neînregistrate. (Ana Bâtcă)