Brazi, pentru mai multe Crăciunuri

„Nu mai cumpără orice”

„Până acum, cel mai bine s-au vândut brăduţii argintii, în ghiveci: 1-1,5 metri înălţime, la 159 de lei. Spre finalul lunii, însă, lumea se îndreaptă către brazii verzi, pe care noi îi aducem din pepinierele străine”, spune Marius Dosinescu, manager la brazidecraciun.ro. Cât despre pomul de lux, de 10.000 de euro, din care au vândut, în 2007 şi 2008, trei exemplare, Dosines cu spune că 2009 nu le-a adus niciun client cu aşa multă dare de mână.

„Pe fondul crizei, lumea nu mai e dispusă să plătească atât pentru un brad exclusivist. Oamenii cumpără în continuare, numai că sunt foarte atenţi. Nu mai cumpără orice, oricât, oricum. Se interesează dacă globurile pot fi folosite şi la anul, ce garanţie are instalaţia de pom, aspecte la care înainte nici nu se uitau”, adaugă acesta.
 
Cei cărora bugetul le permite, totuşi, achiziţionarea de ornamente extravagante, se pot inspira din sfaturile designerilor în domeniu. Vlad Simion, de la brazidecraciun.ro, explică, pe platforma on-line, tendinţele pentru 2009: „Se poartă culori pastelate, suave, motive înceţoşate şi structuri fluide, astfel încât cel care priveşte are senzaţia unei lumi fantastice, un tărâm al zânelor şi al dorinţelor împlinite”.

Gama de culori în vogă pleacă de la crem până la roz, gri şi multe accente de alb, adaugă Simion. Potrivit designerului, sunt pe val brazii împodobiţi în „mătase, pene, globuri din sticlă transparentă, pasteluri senzuale, lumini albe sau bleu, vârfuri de brad ca o feerie de culori şi lumini”.

120 de lei - un brad artificial, 159 - unul la ghiveci

Ofertele pentru pomii tăiaţi variază între 50-80 de lei - un brad mediu românesc, şi peste 25.000 de lei - unul de 12 metri. Cei care îşi doresc un pom de maximum 90 de centimetri înălţime vor scoate din buzunar doar vreo 140 de lei. Dacă îl achiziţionează direct de la ocoalele silvice, preţurile sunt şi de trei ori mai mici.

Însă, la aceste sume, cumpărătorul trebuie să adauge şi banii de drum până în localităţile montane. Alternativa la brazii naturali sunt cei artificiali, care pot fi reutilizaţi an de an. Preţul variază între 120 de lei - pentru 1,5 metri, şi chiar 4.200 de lei - pentru pomii consideraţi „de lux”.

În ceea ce priveşte brăduţii în ghiveci, numiţi şi brazi bio, la mare căutare anul acesta, preţul este uşor mai ridicat, având în vedere că aceştia pot fi îngrijiţi şi re fo lo siţi şi în 2010. Asta, dacă proprie tarul nu doreşte să-i planteze, primăvara, în grădina din faţa blocului sau a casei. Deşi înălţimea la cumpărare este cuprinsă, în general, între 0,5 şi 1,5 metri, preţul varia ză de la 159 la 270 de lei.

„All inclusive”, 4.500 de lei

Pentru românii care nu vor să-şi bată capul sau n-au timp să orneze bradul, pe piaţă există două oferte. Pe de o parte, firme care se ocupă de închirierea de brazi „all inclusive”, gata decoraţi, destinaţi în special companiilor.
 
„Venim la sediu şi decorăm bradul cum îşi doreşte clientul. Preţul pentru un pom gata decorat, închiriat, pleacă de la 450 de lei şi poate să ajungă până la 4.500 de lei, cu TVA, în funcţie de mărime şi de modul de ornare”, spune Gabriela Gruianu, director de proiect la bradcraciun.ro, firmă bucureştenă care se ocupă de închirierea de brazi „all inclusive”.

Pe de altă parte, există varianta de a cumpăra un brad artificial deja decorat, pe care firma vine şi îl amplasează în casa dumneavoastră. Preţul unui astfel de produs ajunge şi la 2.200 de lei, dacă vorbim de marca Tiffany. Însă există şi brazi cu fibră optică, de 1,2-1,5 metri înălţime, care costă 300-400 de lei, conchide Marius Dosinescu.

SĂRBĂTOAREA, UN ACCESORIU

Am simplificat simbolurile

Românii se îndepărtează din ce în ce mai mult de ceea ce înseamnă sărbătoarea Naşterii Domnului. Ei se împart între pofta comercianţilor de a scoate cât mai mulţi bani din produse importate şi dorinţa oamenilor de a avea câteva zile libere.

„Crăciunul nu mai e o sărbătoare care simbolizează naşterea lui Iisus, ci o festivalizare. Toată această simplificare elimină simbolul adevărat al sărbătorii, pe care mulţi dintre români nici nu-l mai ştiu. Ceea ce se întâmplă acum nu mai are de-a face cu tradiţiile româneşti”, crede Sabina Is pas, directoarea Institutului de Etnografie „Constantin Brăiloiu”.

Ispas spune că, oricum, bradul, cu tot ceea ce presupune ritualul de împodobire, nu e un obicei specific nouă, ci a fost importat, în secolul al XIX-lea, din spaţiul germanic: „În tradiţia românească, bradul se tăia şi se orna pentru a marca ritualuri din ciclul vieţii, la nuntă şi la înmormântare, deci nu a existat o tradiţie de asociere a lui cu Crăciunul, cum e acum”.

Petrecem fără să ştim de ce
 
Însă, adaugă Sabina Ispas, bradul a devenit „un mod de exprimare formală”, adoptând culori dintre cele mai diverse, dar şi forme aparte. „Bradul artificial nu are frunză căzătoare, nu e natural, deci nu poate simboliza pomul vieţii. Acum au apărut şi brazi de fier, cu luminiţe colorate. Acela nu mai e un simbol”, explică Ispas.

Aceasta arată că, în prezent, Crăciunul e prilej de vacanţă pentru români, care sunt mai degrabă interesaţi de pachete turistice. „Trebuie să ne distrăm, să mâncăm bine, ca să avem de ce să ne odihnim. Am schimbat mult parametrii culturali, ne-am îndepărtat de echilibrul din sărbătoarea naţională. Acum se cumpără bu curia, petrecerea”, deplânge Ispas e voluţia semnificaţiei Crăciunului.
 
„Sărbătoarea a devenit un accesoriu al petrecerii, în loc ca petrecerea în sine să fie accesoriul sărbătorii. Lumea petrece fără să se gândească de ce petrece, iar Crăciunul devine o petrecere în sine, ceea ce e primejdios pentru spiritualitate”, punctează Ispas. În plus, în ultimii ani, decorurile din oraşe, cu „reni, pinguini, pisicuţi”, spune Ispas, ne-au făcut să ne îndepărtăm de spiritul românesc.

„De ce să vină renii dacă avem cerbi lopătari? Avem, în tradiţia noastră, animale cu care s-ar putea simboliza Crăciunul. Aşa cum avem atâtea obiceiuri - Steaua, Irozii, Sorcova, Colindul. Nu înţeleg de ce trebuie înlocuite toate cu simboluri importate. Tot sistemul românesc al sărbătorilor e complet ignorat la oraş, doar la sat se mai păstrează”, conchide Sabina Ispas.