Bucătăria lumii, preparată în România | VIDEO

Autor: Andreea Åžtefan

Salamul Carpaţi, cârnaţii olteneşti, toba sau micii sunt produsele tradiţionale, fabricate azi în România, alături de specialităţi internaţionale.

Astfel, pastrama de porc, slănina afumată sau caltaboÅŸul de casă se găsesc pe rafturile magazinelor lângă specialităţi, ale aceluiaÅŸi producător, precum cârnaÅ£ii nemÅ£eÅŸti bratwurst, knaker, hamburgeri, parizer aufschnitt sau cordon bleu.

În urmă cu 18 ani, în 1991, investitorul elveÅ£ian Angst ajungea ÅŸi în România, deschizând la Buftea fabrica de mezeluri unde lucrează azi peste 250 de salariaÅ£i. De asemenea, la nivelul întregului grup lucrează azi aproximativ 1.000 români.


La venirea în Å£ara noastră, Urs Angst aducea pe piaÅ£a românească reÅ£etele ÅŸi experienÅ£a tatălui său, vechi de 50 de ani, ÅŸi o tehnologie nouă după care aveau să se fabrice atât produse elveÅ£iene, cât ÅŸi româneÅŸti.


De la o măcelărie, la zeci de fabrici

Istoria investitorului începe în 1942, când în timpul celui de-al doilea Război Mondial, Heiri Angst începe să lucreze ca măcelar independent în ElveÅ£ia. În 1946, Heiri ÅŸi Madi Angst deschid în Lehenstrasse, la Zurich, o măcelarie. Doi ani mai târziu, măcelăria avea să fie mutată în Rosengartenstrasse.



În 1950, au loc primele livrări engross în hoteluri ÅŸi restaurante din Zurich. Conceptul unor astfel de livrări a fost preluat ÅŸi în România. În prezent, produsele Angst sunt consumate de clienÅ£ii unor renumite restaurante ÅŸi hoteluri din Å£ara noastră.

AceeaÅŸi istorie a investitorului elveÅ£ian mai arată că, în 1970, Heiri Angst Jr. ÅŸi Urs Angst preiau conducerea, ca reprezentanÅ£i ai celei de-a doua generaÅ£ii.

Fabrică în Brazilia

Anul 1978 este anul în care Angst deschide fabrici ÅŸi în afara graniÅ£elor ElveÅ£iei, înfiinÅ£ând o mică fabrică tocmai în Brazilia, iar în 1991 se Angst începe să producă ÅŸi în România, cu zece angajaÅ£i. După modelul elveÅ£ian, în 1993, se deschide ÅŸi primul magazin Angst, în BucureÅŸti, ajungând azi la un număr de 23.

În 1998, compania achiziÅ£ionează pachetul majoritar de acÅ£iuni al fabricii de produse crud-uscate, Salsi Sinaia, iar ÅŸapte ani mai târziu, este inaugurat al 10-le magazin din reÅ£eaua Angst.

În 2006 a fost preluat un pachet de acÅ£iuni ÅŸi managementul fabricii de produse fierte-afumate Discovery Cluj.

Trei fabrici sub un singur brand

În prezent, grupul este format din trei fabrici, cea de la Buftea, Sinaia ÅŸi Cluj, dintr-o reÅ£ea proprie de distribuÅ£ie ÅŸi 23 de magazine. AcÅ£iunile grupului Angst sunt deÅ£inute în proporÅ£ie de 20% de omul de afaceri Sorin Minea, ÅŸi 80% de investitorul elveÅ£ian, Urs Angst.

Cei aproximativ 1.000 de salariaÅ£i au generat anul trecut venituri de peste 61 de milioane de euro, cu o producÅ£ie medie de 30 de tone pe zi. Aceasta a fost cifra la care s-a ridicat în 2008, volumul vânzărilor Angst pentru produsele fabricate ÅŸi vândute în România.

Despre consumul de produse româneÅŸti cu Sorin Minea

PreÅŸedintele FederaÅ£iei Patronale Române din Industria Alimentară ÅŸi acÅ£ionar al companiei Angst, Sorin Minea, declara pentru evz.ro că produsele româneÅŸti sunt concurate de cele din Comunitatea Europeană, care au un preÅ£ mai scăzut. Ca o soluÅ£ie pentru scăderea preÅ£urilor, producătorii propun micÅŸorarea taxei pe valoarea adăugată, pentru toate produsele alimentare.

"Avem cea mai mare taxă pe valoarea adăugată din Comunitatea Europeană, unde media TVA este de 5%. De exemplu, Marea Britanie are TVA zero", explică preşedintele Romalimenta.

O altă măsură pentru creÅŸterea consumului de produse româneÅŸti, în opinia lui Minea, este îmbunătăţirea calităţii acestora.



Etichetă unică şi reţete tradiţionale

În acest sens, Sorin Minea propune identificarea acestora printr-un semn distinct sau o etichetă unică pentru toate produsele româneÅŸti. De asemenea, popularizarea bunurilor fabricate în Å£ara noastră trebuie făcută punându-se accentul pe reÅ£etele tradiÅ£ionale după care sunt fabricate aceste produse.

Minea a mai subliniat că o etichetă distinctă ar ajuta la distrugerea pieÅ£ei negre. "Principalul adversar al produsului românesc este produsul românesc. PiaÅ£a evazionistă este egală cu piaÅ£a albă. O etichetă reală ar putea distruge piaÅ£a neagră ÅŸi ar facilita controlul", explică preÅŸedintele Romalimenta.


*Sursa video: Angst

 


CITIÅ¢I ÅžI:

Vinul ÅŸampanizat la Castel

Vinul românesc face înconjurul lumii | VIDEO

Vinul românesc, o industrie de 500 de milioane de euro

Conserva care a făcut războiul

Producătorii vor simbol unic pentru produsele româneÅŸti

CAMPANIE EVZ: Fabricat în România, de la ingrediente la acÅ£ionari

Spune-ţi părerea!

  • Nici un mesaj postat până acum

Lasă un comentariu

 

Trimite pe:

  • Yahoo! Messenger
  • Altele