Bucovina, pe harta europeană a turismului activ

Nordic walking-ul este o mişcare derivată din schiul de tură. Ea presupune parcurgerea unor trasee cu ajutorul beţelor asemănătoare celor de ski. Din punct de vedere al complexităţii, este al doilea sport după înot, solicitând masa muculară într-un procent ce ajunge la 90%. Mişcarea este bazată pe tot ceea ce face corpul în mod natural şi poate fi practicată la orice vârstă.

Lansarea parcului de turism activ din Vatra Dornei

Acest sport a apărut în Finlanda, la începutul secolului XX, s-a dezvoltat apoi foarte mult în Statele Unite, iar în anii ‘90 a cunoscut o adevărată explozie în Europa de Vest, unde există acum aproximativ 8 milioane de practicanţi.

Pe aceştia îşi doresc să-i atragă şi bucovinenii: „Noi sperăm să devenim ţintă a celor din Europa de Vest”, spune Petru Bogdan Ariciuc, şeful Serviciului de Salvamont din Vatra Dornei.


Ghizii de nordic walking au beneficiat de training-uri de specialitate
Credit: turismactiv.ro

Proiectul denumit „NAP (nature active parc) turism – Bucovina – Parcuri de turism activ în natură în Bucovina”, desfăşurat în cadrul Programului de Vecinătate România – Ucraina, a fost implementat de Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava, în parteneriat cu Societatea “Znannya” din Cernăuţi şi primăriile din Vatra Dornei, Gura Humorului şi  Suceviţa.

Din valoarea sa totală, de 528.000 de euro, 90% din bani vin de la Uniunea Europeană (prin fonduri Phare) şi de la Guvernul României, iar restul de 10% reprezintă cofinanţarea beneficiarului, adică a Universităţii „Ştefan cel Mare”.

Licenţa pentru parcurile de turism activ a fost cumpărată de la Axel Kiefer, din Germania, cel care a dezvoltat conceptul de “nature fitness park” şi care asigură, în exclusivitate, implementarea programului în Europa.

Sistemul de semnalizare este acelaşi în toate parcurile din Europa, fie că este vorba de  panourile pentru punctele de start sau de indicatoarele de pe traseu.

Indicatoare pe traseu în Gura Humorului



Punct de plecare pe traseu în Suceviţa

Potrivit Elenei Hlaciuc, directorul de proiect şi totodată decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administrative de la Universitatea „Ştefan cel Mare”, aceste parcuri vor aduce beneficii pentru agenţii economici din turism.

Câte 10 structuri de cazare pentru fiecare din cele trei localităţi au fost incluse în program. Ele au primit un certificat de pensiuni NFP: le vor oferi turiştilor informaţii şi vor promova acest tip de mişcare. În schimb, ele beneficiază de promovare gratuită pe site-ul german naturefitnesspark.de. Reprezentanţii celor 30 de structuri au primit un cod de acces prin care pot să-şi actualizeze datele pe acest site.

Mihai Hunea, de la Primăria din Gura Humorului, spune că Direcţia de Lucrări Edilitare, supervizată de Serviciul de Urbanism al Primăriei, va primi în pază şi întreţinere noile trasee. Deocamdată, oamenii au primit destul de bine amenajarea parcurilor: „E ceva nou şi lumea e curioasă”, explică el.

Centrul de informare şi de închiriere de echipamente din Gura Humorului

Şi primarul din Vatra Dornei, Ioan Moraru, e de părere că aceste parcuri vor veni în sprijinul comunităţii locale şi vor determina creşterea veniturilor prin oferirea unei alternative turistice pentru perioada de vară, când lipseşte zăpada.

„Dincolo de ospitalitatea bucovineană şi de tot ce le putem noi pune la dispoziţie, dacă nu ai trasee montane, pentru a-ţi petrece timpul liber, nu am făcut mare lucru”, crede el.

Mulţi turişti sosiţi în Vatra Dornei, în special copiii şi persoanele în vârstă, cereau un traseu de maximum două-trei ore, povesteşte Ariciuc. Acum, ei îşi pot alege traseele care li se potrivesc, în funcţie de dificultate. Cele uşoare sunt marcate cu albastru, cele de dificultate medie cu roşu, iar cele dificile cu negru.

Ariciuc speră că noile parcuri îi vor atrage pe oamenii cu bani din vestul Europei care vor veni să se relaxeze în Bucovina. Avantajul este că această reţea de parcuri este unitară în toată Europa, iar fanii turismului activ vor găsi şi în Bucovina acelaşi tip de beţe pentru nordic walking şi acelaşi sistem de semnalizare.

Informaţiile de pe panourile de start sunt scrise în română, engleză şi germană, iar 5.000 de hărţi (pentru cele 16 trasee) au fost tipărite în română şi engleză. 

„Paleta turistică a staţiunii s-a îmbogăţit cu încă două concepte: nordic walking şi mountain bike”, spune el. Ariciuc speră că va creşte numărul de nopţi de cazare pe care turiştii îl petrec în Vatra Dornei (în prezent, media e de două-trei zile şi se doreşte să ajungă la patru). Acum, în Vatra Dornei vin mai ales cehii, polonezii şi nemţii (pentru turism montan).

Ghizii de nordic walking îi vor învăţa pe turişti cum să execute corect mişcările. Potrivit lui Ariciuc, oamenii au nevoie de măcar două ore pentru a învăţa mişcările de bază.

CITIŢI ŞI: