Primul cod de proiectare seismică avansată pentru beton armat a apărut în 1963, în SUA. „Şansa României este că a importat regulile din codul american, după 1977. La acea dată, ruşii nu aveau curaj nici să scrie bibliografia americană la sfârşitul studiilor”, explică Lungu.
„Blocurile care au căzut în 1977 sunt ca nişte bolnavi de inimă care au fost puşi să alerge 5.000 de metri. Mor toţi”, Dan Lungu
Seismul din 1940, în urmă căruia s-a prăbuşit blocul Carlton, cea mai înaltă clădire din beton armat din Capitală (avea 47 de metri), ar fi trebuit să tragă un semnal de alarmă pentru autorităţi, însă acest lucru nu s-a întâmplat: „Lecţia cutremurului din 1940 n-a fost înţeleasă nici de politicieni, nici de ingineri, astfel încât cutremurul din 1977 ne-a luat prin surprindere pe toţi. A fost cutremurul cu cele mai multe victime, într-un oraş, din Europa, după seismul de la începutul secolului XX din sudul Italiei. A provocat pagube de peste două miliarde de dolari (echivalentul, astăzi, a 10 miliarde de dolari)”, spune el.
Blocul Dunărea, care se afla pe actualul Bulevard Nicolae Bălcescu, vizavi de Teatrul Naţional, aproape de Piaţa Universităţii, este unul dintre imobilele prăbuşite în 1977. Numele îi venea de la restaurantul „Dunărea”, aflat la parter.
Lângă el se afla biserica Enei, care nu fusese afectată major de cutremur. Seismul a constituit însă un pretext pentru regimul comunist de a o demola: „Blocul Dunărea era unul dintre cele mai frumoase blocuri din Bucureştiul interbelic şi ar fi meritat o soartă mai bună. Simultan cu demolarea blocului Dunărea, în apetitul pe care îl avea Ceauşescu pentru demolarea bisericilor, a fost demolată şi biserica Enei, care nu era în situaţia de a fi demolată. Cutremurul a fost un pretext”, povesteşte Lungu.
Locul elegantului bloc alb, cu faţada decorată de coloane, a fost luat de un bloc gri, tipic pentru perioada comunistă.
Blocul "Dunărea", pe partea dreaptă. Lângă el se vede biserica Enei
Foto: Rompres
Bucureşti, 2009, Bulevardul Nicolae Bălcescu. Imobilul cu balcoanele rotunjite a fost construit după 1977
„O altă clădire memorabilă, care poate fi regretată, este blocul Scala”, spune directorul INMI. Imobilul se afla la intersecţia actualelor străzi Rosetti, Magheru şi Bălcescu şi îşi primise numele de la cinematograful de peste stradă.
Blocul Continental, aflat la intersecţia străzii Colonadelor cu Ion Ghica, se bucură de o tristă celebritate, după ce acolo a murit, în 1977, actorul Toma Caragiu. În seara de 4 martie, Caragiu îl avea în vizită pe regizorul Alexandru Bocăneţ. Cei doi au încercat să fugă pe scări, dar au fost prinşi sub dărâmături. În memoria actorului, strada Colonadelor a fost numită Toma Caragiu.
Dezastrul de pe strada Ion Ghica, pe care se afla şi blocul Continental
Imobilul ce a înlocuit blocul Continental, Bucureşti, 2009, vizavi de biserica Rusă
Strada Toma Caragiu, fostă Colonadelor
„Fiind construite în acelaşi interval de 30 de ani, era o arhitectură coerentă, omogenă, cu personalitate şi identitate. Dispariţia a şapte-opt blocuri de pe Magheru şi Calea Victoriei a deranjat această imagine bună a arhitecturii şi a alterat-o cu construcţii ce aparţineau altei societăţi, altei mode, altui gust”, povesteşte Lungu.
Blocul Casata, din care o mare parte se prăbuşise la cutremur, a fost demolat în totalitate. În apropierea sa se afla grădina Leonida, care a fost distrusă şi ea ulterior. Astăzi, în locul său, la intersecţia dintre Magheru şi Tache Ionescu, se ridică un bloc gri, care nu se remarcă prin nimic, poate numai prin faptul că se învecinează cu „blocul cu OTV”.
„Din păcate, niciun alt mare oraş din Europa nu are explozia de cearşafuri de publicitate pe faţadele blocurilor care există în România, care descalifică imaginea şi identitatea urbană a acestui oraş. Nu au ce căuta. În loc să reparăm faţade, noi acoperim urâţenia şi degradarea cu pânze. Sunt lucruri ce ne descalifică în lumea civilizată”, Dan Lungu
Blocul Casata
Foto: Rompres
Bucureşti, 2009
Spune-ţi părerea!
Nici un mesaj postat până acum