Oraş al contrastelor
Fiecare dintre cele şase sectoare este cât un oraş mare. Nu este un oraş uniform, iar diferenţele sunt uşor de observat.
Sectorul 1 este cel mai mic după numărul de locuitori, cu puţin peste 227.000 de locuitori. E urmat de sectorul 5 (aproximativ 289.000), sectorul 4 (peste 300.000), sectorul 2 (356.000), sectorul 6 (371.000). Cel mai aglomerat rămâne sectorul 3, cu aproape 400.000 de locuitori.
Spaţiu verde este una dintre probleme. Media Capitalei este de aproximativ 12 mp pe cap de locuitor. Cei mai avantajaţi sunt locuitorii din sectorul 3, cel mai verde sector, cu 14,5 mp, urmat de aproape de sectorul 1, cu 14,37mp şi sectorul 4, cu 12,41. Parcurile întinse sunt cele care salvează onoare acestor sectoare, în restul, densitatea blocurilor cenuşii domninând peisajul. Sectorul cu cele mai mari probleme legate de lipsa spaţiului verde este sectorul 5, cu doar 6,3 mp, în timp ce în sectorul şase sunt puţin peste 9 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor.
Capitala este un oraş al contrastelor care se observă fără efort. În fostele mahalale, sărăcia este atemporală şi se trăieşte la fel. Însă, până şi săracii Bucureştiului sunt invidiaţi de săracii altor oraşe. De la zone sărace până la zonele de lux, te despart zeci de staţii de RATB.
Opulenţa este un accesoriu în acele zone de moft urban, subiect de pamflet la televizor, chiar şi pentru cei care nu au în spatele acestei imagini consistenţa unui cont bancar. Imaginea sclipitoare a maşinilor străine şi a hainelor de firmă, cu brandul la vedere, se remarcă printre micii afacerişti de la semafor care spală parbrizele în timp record.
"Bucureştiul este un oraş aşa cum ţi-l faci"
Bucureştiul este un oraş în care te poţi pierde şi în care te poţi regăsi într-o altă identitate. Îţi permite diversitatea oportunităţilor de muncă, stilul de viaţă agitat, mărimea oraşului, contactele pe care ţi le poţi face. Riscul are altă dimensiune, dar la fel şi eşecul.
"Este un oraş aşa cum ţi-l faci. Găseşti toate categoriile de oameni şi este doar alegerea ta cu cine ai de-a face şi unde îţi petreci timpul liber. Desigur că în Ferentari şi în alte zone este urât, dar nu cred că în Braşov, Sibiu sau Timişoara nu găseşti şi cartiere mai puţin arătoase. Dar cum avem zonele urâte, avem şi o grămadă de zone întinse foarte frumoase, cu case, parcuri, trafic mai liniştit, dar pe care mulţi dintre voi nu le ştiţi, pentru că pur şi simplu nu sunteţi obişnuiţi cu oraşul ăsta. La fel, sunt şi foarte mulţi oameni ok, cum sunt şi destui ţigani sau cocălari, dar cu care nu te obligă nimeni să-ţi petreci timpul. Avem destule variante şi pentru petrecerea timpului liber, aşa că ideea de bază este că oraşul ăsta îţi oferă libertatea de a alege, cum probabil nu ţi-o mai oferă alt oraş din ţară", afirma ieri, pe site-ul evz.ro, un cititor anomic care s-a semnat Jaja.
Un oraş al insuficientului
Bucureştiul este dependent de agitaţie, iar agitaţia nu cunoaşte un studiu de caz românesc mai elocvent decât acest oraş. Bucureştiul este sufocant şi aglomerat, iar aceasta este opinia majorităţii. Organizat pe verticală, cu sute de blocuri înalte şi lipsite de personalitate, oraşul apare ca un bătrân gârbovit de greutatea pe care o duce în spinare.
Densitatea depăşteşte 8.747 locuitori/km², spre deosebire de Braşov, Galaţi sau Sibiu, unde densitatea este de 1.040, 1.182, respectiv 1.270 de locuitori pe kilometru pătrat. Pe sectoare, cele mai aglomerate sunt sectoarele 3 şi 2, cu 11.742 locuitori/km², respectiv 11.166 locuitori/km². Acestea sunt urmate de sectoarele 4 şi 5, cu 10.921 locuitori/km², respectiv 9.954 locuitori/km². Cele mai aerisite sunt sectorul 6, cu 9.764 locuitori/km² şi, cel mai bine plasat, sectorul 1, cu doar 3.373 de locuitori/km².
Tot cifrele mai spun că din cei aproape 2 milioane de locuitori, peste 1.300.000 au maşini. Iar de curând au fost introduse în Capitală noile plăcuţe de înmatriculare, cu trei cifre şi trei litere, întrucât combinaţiile vechii numerotări sunt aproape de epuizare, spre deosebire de elanul achiziţiei unui autoturism personal sau de alternativa bicicletei, ori a transportului în comun. Bucureştiul aproape că nu mai are oră de vârf, indiferent de momentul zilei. Cu toate acestea, vorbim despre Capitala României, cel mai important centru.
Bucureşti, un oraş nesigur
În ceea ce priveşte notele acordate de evz.ro şi de public celor şapte criterii de analiză, Bucureşti a primit următoarele note:
Evz.ro Cititori
Infrastructură: 5,79 4,19
Siguranţă: 1 3,88
Administraţie: -- 3,90
Cultură şi educaţie: 4,44 5,49
Sănătate: 4,53 4,95
Mediu: 4 3,52
Dezvoltare economică: 2,98 5,83
Cele şapte categorii principale reunesc peste 50 de subcriterii. Evz.ro a ajuns la aceste note pornind de la informaţiile şi cifrele oficiale. Fiecare dintre cele 15 oraşe care sunt incluse în campanie au primit ulterior o notă de la 1-10, în funcţie de aceste rezultate, raportate la cei 15 competitori.
Astfel, pentru Infrastructură, Bucureşti a primit 5 note de 10, pentru accesul la aeroporturi, autostrăzi, drumuri europene, gări şi autogări. Pentru numărul de înmatriculări a primit nota 5,6, iar pentru densitate a primit cea mai mică notă, 1, în Bucureşti fiind cei mai mulţi locuitori pe kilometru pătrat.
În ceea ce priveşte Siguranţa cetăţenilor, evz.ro a evaluat acest criteriu cu nota 1, întrucât cifrele arată cele mai multe infracţiuni constatate (pe 2009) raportate la mia de locuitori, cele mai multe accidente raportate la mia de locuitori şi cei mai puţini poliţişti la mia de locuitori.
La Administraţie a primit nota 1, pentru că în ultimii 18 de ani la primăria oraşului Bucureşti au trecut nu mai puţin de şase primari, ceea ce accentuează instabilitatea politică pe plan local şi dificultatea de derulare a programelor de dezvoltare. Astfel, de la primele alegeri democratie, în fruntea primăriei Capitalei au ajuns: Crin Halaicu (februarie 1992 - iunie 1996), Victor Ciorbea (iunie 1996 - 30 martie 1998), Viorel Lis (interimar în perioada ianuarie 1997 - 13 noiembrie 1998 şi primar cu funcţii depline între noiembrie 1998 - iunie 2000), Traian Băsescu (iunie 2000 - iunie 2004, primul mandat şi apoi iunie 2004-decembrie 2004, când a câştigat alegerile prezidenţiale), Adrian Videanu (aprilie 2005-iunie 2008) şi Sorin Oprescu (iunie 2008-prezent).
Pentru criteriul Cultură şi educaţie evz.ro a acordat Capitalei atât note de 10, opt la număr, dar şi note minime de 1. Astfel, Bucureştiul a primit note maxime pentru numărul de biblioteci, de teatre, calculate la mia de locuitori. A primit o notă maximă pentru numărul de elevi şi de olimpici internaţionali, pentru numărul universităţilor private, cât şi pentru numărul de ziare, posturi TV şi de radio. În schimb, a primit nota 1 pentru numărul grădiniţelor de stat, al bisericilor şi mănăstirilor raportate la mia de locuitori şi pentru numărul cultelor relogioase prezente în Capitală.
În ceea ce priveşte Sănătatea, a primit nota 1 pentru numărul redus de paturi de spital raportate la mia de locuitori şi nota 2,2 pentru indicele de mortalitate. A obţinut însă rezultate mai bune la natalitate (7,1) şi pentru numărul de centre de rezidenţă pentru copii şi adulţi (3,8).
Nici pentru Mediu evz.ro nu a acordat note mai bune, întrucât pentru suprafaţa de spaţiu verde pe cap de locuitor a fost evaluat cu nota 3,4, iar pentru taxa de salubritate - 4,6.
În cele din urmă, pentru Dezvoltarea economică, a primit alte câteva note mici, cu toate că cel mai mare centru economic din ţară. Astfel, pentru numărul de sucursale bancare la mia de locuitori a primit nota 1. Aceeaşi notă a primit-o şi pentru preţurile apartamentelor şi a terenurilor, acestea fiind cele mai scumpe la nivel naţional. Rezultate mai bune sunt la rata şomajului (calculată la 1 februarie 2010), pentru care a primit 9,4.
Spune-ţi părerea!
Nici un mesaj postat până acum