Ca să scape de romii români, Sarkozy îl imită pe Berlusconi

Un sinistru fapt divers: asasinarea unei femei de un tânăr ţigan român. Câteva zile mai târziu, un grup de italieni au atacat cu arme albe trei membri ai comunităţii rome. Incidentele s-au multiplicat. Profitând de emoţia populaţiei, guvernul a adoptat un decret care permitea expulzarea cetăţenilor români, cetăţeni ai Uniunii Europene. Prezenţa forţelor de ordine, evacuarea şi amprentarea romilor au avut loc pe întregul teritoriu al ţării.

Totul s-a întâmplat în Italia, în toamna anului 2007, şi au provocat tensiuni timp de mai multe zile între Roma şi Bucureşti. O situaţie care seamănă izbitor cu evenimentele petrecute recent în Franţa.

Calificat la vremea respectivă drept o acţiune pripită menită să calmeze spiritele, textul permite expulzarea de cetăţeni ai Uniunii Europene, majori şi rezidenţi de mai puţin de zece ani în Italia, din motive de "securitate publică", notează aceeaşi sursă.

Franţa, pe urmele Italiei în rezolvarea problemei romilor

Guvernul italian a decis să acţioneze repede şi în forţă pentru a evita excesele de xenofobie, acel tigru care risca să iasă din cuşcă, explica la vremea aceea Ministrul de interne al guvernului Prodi  Giuliano Amato.

Pentru prima dată în Italia, aproximativ 3.000 de romi au protestat la Roma pentru a denunţa tocmai xenofobia, care îi transformă în victime în urma acestei legi.

În aprilie 2008, campania lui Berlusconi avea să se bazeze amplu pe chestiunile de securitate. Il Cavaliere a câştigat alegerile legislative. După mai multe incidente, mai ales după cazurile de incendiere a mai multor tabere de romi, eurodeputaţii au denunţat politica italiană, reamintindu-i lui Berlusconi datoria de a respecta statul de drept şi reglementările europene.

În septembrie 2008, romii erau încă subiect de actualitate când UE a organizat la Bruxelles primul summit european privind romii.

Direcţia regională a poliţiei transporturilor (DRPT) a realizat anul trecut 2.500 de interpelări de tinere rome care furau de la locuitorii şi turiştii din Ile-de-France. Totuşi, exemplul italian arată cât de relativă este eficacitatea acestei politici a bâtei: majoritatea romilor din Italia nu au fost de fapt expulzaţi, iar dintre multele măsuri anunţate din 2008, au fost duse la bun sfârşit doar o recenzare a romilor şi desfiinţarea unor tabere.

Şi Franţa s-ar putea confrunta cu aceleaşi dificultăţi. Parisul a obţinut numirea la 31 iulie a unui secretar de stat român însărcinat cu reintegrarea romilor expulzaţi din Franţa, după ce a ameninţat România cu blocarea aderării la spaţiul Schengen, prevăzută în 2011. Însă dosarul cel mai delicat rămâne expulzarea minorilor delincvenţi. Iar în acest domeniu, iniţiativele italieneşti au fost toate respinse de Parlamentul European. În Franţa, 8.000 de români, majoritatea romi, au fost "ajutaţi" să se întoarcă în România, în 2009, mai notează Agerpres.

Parisul plăteşte biletul de avion şi oferă 300 de euro de persoană pentru reintegrarea lor. Un ajutor care se transformă de multe ori în bilet dus-întors. Se estimează că două treimi dintre romi s-au întors în Franţa.