Romană, Universitate, Circ
Concret, instituţia condusă de Radu Popa va organiza o licitaţie, la sfârşitul acestei luni, pentru „a reabilita” cele 20 de ceasuri pe care le are pe listă.
Astfel, opt dintre sisteme, încă funcţionale - aflate în zonele str. Traian (Calea Călăraşilor), Calea Vitan (Poştă), Foişorul de Foc, Piaţa Hurmuzache (Cinematograf Vergului), Grădina Botanică, Bd. Unirii (Mircea Vodă), Piaţa Iancului (intersecţia Mihai Bravu-Pache Protopopescu) şi Ştrandul Dâmboviţa - vor fi puse în funcţiune după o revizie tehnică.
La acestea se adaugă ceasul din Piaţa Constituţiei, care trebuie reparat, şi mai multe „orologii” nefuncţionale, aflate la Bucur Obor, Sf. Gheorghe şi în parcurile Carol, Cişmigiu, Circul de Stat, Herăstrău şi Tineretului.
În alte patru zone - Baba Novac, Piaţa Universităţii, Piaţa Romană şi Piaţa Unirii, se doreşte remontarea ceasurilor „ridicate”, de-a lungul timpului.
Orologiu cu muzică patriotică
Potrivit anunţului de participare, publicat de ALPAB pe site-ul internaţional de licitaţii, noile mecanisme ce vor fi montate în pieţe şi parcuri le vor „gâdila” urechile trecătorilor cu muzică „folk, clasică, patriotică, populară şi specială de Crăciun”, în funcţie de eveniment.
Fiecare ceas va avea în memorie cel puţin 30 de melodii, dar şi posibilitatea de programare în sistem de „Linişte”, pe timpul nopţii. Mai mult, Administraţia subordonată primăriei lui Sorin Oprescu promite că fiecare ceas va funcţiona perfect şi după o pană de curent şi se va ajusta automat odată cu trecerea la ora de vară/iarnă.
„Mecanismul va fi de tip Precisi on Quartz Time, cu precizie de plus/minus 4 secunde la 100 de ani, iar memoria - programată pentru un calendar de 100 de ani”, se mai precizează în documentaţia de atribuire. Pentru a fi siguri că ceasurile vor arăta mereu ora exactă, ALPAB vrea receptoare de satelit GPS în partea superioară a ceasurilor.
Ca să nu rămână datori la categoria „tichie de mărgăritar”, şefii de la Parcuri au decis ca zece dintre ceasurile după care se vor ghida bucureştenii să strălucească. Aşadar, mecanismele de la Sf. Gheorghe, Universitate, Romană, Unirii, Constituţiei şi din parcurile Carol, Cişmigiu, Circ, Herăstrău, Tineretului vor fi aurite. Pe capacele protectoare, din „cristal de înaltă calitate, securizat”, va fi scris numele zonei şi cuvântul „BUCUREŞTI”.
„Literele, în relief, vor fi şi aurite cu aur de 24 carate.” Întrebaţi de ce vor metal preţios pe ceasuri, ALPAB spune că „aurul folosit la literele/cifrele ceasurilor va acoperi doar suprafaţa acestora”. Cât despre costuri - „suma a fost stabilită în urma unor calcule de către specialiştii instituţiei”.
„Materialul ales pentru capace este foarte rezistent şi va asigura protejarea în condiţii optime pe o perioadă îndelungată. Aurul folosit la literele şi cifrele ceasurilor vor acoperi doar suprafaţa acestora.”
Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement Bucureşti, Birou de presă
PROIECTE ÎN AŞTEPTARE
Minunatul Bucureşti din hârtiile lui Sorin Oprescu
În timp ce Administraţia Parcurilor aşteaptă ca firmele să se înscrie la licitaţia pentru ceasurile aurite, Bucureştiul cel haotic şi sărăcăcios, gospodărit de Oprescu, îşi aşteaptă viitoarele podoabe. Acestea ar urma „să compenseze” marile lipsuri: vorbim aici despre spaţii verzi insuficiente, despre grădiniţe şi şcoli nereabilitate, despre un centru istoric ce seamănă în continuare cu o groapă de gunoi.
Şi, bineînţeles, de celebra autostradă suspendată - care ar trebui să ajute la des congestionarea traficului - aşezată încă la loc de cinste pe lista de intenţii ale edilului-şef.
Să le luăm pe rând: Sorin Oprescu se lăuda, la un an de mandat, cu 3.000 de arbori plantaţi. O nimica toată pe lângă nevoile unui oraş sufocat: Bucureştiul are doar 11,79 metri pătraţi de spaţiu verde pentru fiecare locuitor, ceva mai mult de jumătate din cât cer normele europene.
În ceea ce priveşte şcolile, bilanţul realizat de EVZ la jumătatea lunii iunie este grăitor: în şase instituţii, lucrările de reabilitare se desfăşoară în pa ralel cu procesul de învăţământ. Doar opt şcoli incluse în programul Băncii Europene de Investiţii sunt fina lizate, 26 sunt în lucru, iar în 68 nici n-au început lucrările. Pentru grădiniţe n-a fost încă parafat creditul extern.
Centrul vechi ar fi trebuit să fie deja loc de plimbare, înţesat de cafenele şi magazine, încă de anul trecut. În vara lui 2009 însă, avem următoarele cifre: patru străzi finalizate şi alte zece în lucru, pline de schele. Oprescu a trecut aceste probleme la capitolul „urgenţe”, dar lucrurile abia se mişcă.
Durerea cea mare este însă traficul, care arăta foarte bine în planurile candidatului independent. Pentru autostrada suspendată, transformată între timp într-un soi de inel, fie el şi la nivelul solului, nu sunt bani. Primarul se vrea însă om de cuvânt, aşa că a promis că în următorii trei ani vor fi finalizaţi cel puţin 11 km.
Până atunci, primăria rămâne cu vechile obiceiuri - străzile sunt închise simultan pentru lucrări în zone apropiate, termenul pentru pasajul Basarab se prelungeşte până la noi ordine, bucureştenii se trezesc cu ma şinile blocate în asfaltul surpat de pe Bd. Eroilor.
Restul „minunilor” pot fi admirate tot pe hârtie: pasajul pe sub calea ferată Elena Văcărescu şi pasajul superior Doamna Ghica - Colentina. „În lucru” e şi studiul de fezabilitate pentru pasajul subteran Elena Văcărescu - Gârlei. E nevoie şi aici de bani, de bani europeni, sublinia Oprescu acum câteva luni. (Vlad Odobescu)
Spune-ţi părerea!
Nici un mesaj postat până acum